Ctitorii ștefaniene pe meleaguri nemțene


Portret de voievod


Ștefan cel Mare a fost cel mai important domnitor al Moldovei, dar și o personalitate marcantă în istoria României. Acesta și-a condus țara timp de 47 de ani, din 1457 până în 1504, timp în care s-a remarcat ca om de stat, diplomat și conducător militar. A câștigat tronul la nici 20 de ani, din dorința de a răzbuna moartea tatălui său.

Datorită numărului mare de lăcașuri de cult ctitorite, dar și a luptelor împotriva păgânilor a fost numit încă din timpul vieții sale Atlet al lui Cristos și apărător al creștinătății. A fost sanctificat în anul 1992, fiind trecut în calendarul creștin ortodox în data de 2 iulie, cu numele Dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. 

În Neamț se regăsesc 7 obiective a căror existență este legată de numele voievodului: biserica mare de la Mănăstirea Neamț, Cetatea Neamț, Mănăstirea Războieni, Turnul și paraclisul Sf. Ioan cel Nou de la Mănăstirea Bistrița, Ansamblul Curții Domnești cu biserica Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din Piatra Neamț, Cetatea Nouă a Romanului și Mănăstirea Tazlău. 

Curtea Domnească de la Piatra-Neamț


Situat în centrul istoric al orașului Piatra-Neamț, ansamblul arhitectural alcătuit din Curtea Domnească, Biserica “Sf. Ioan” și Turnul Clopotniță își are începuturile în perioada 1468-1475, fiind ctitorit de domnul Moldovei Ștefan cel Mare și Sfânt. Ansamblul face parte dintr-o rețea de astfel de complexe arhitecturale ridicate în diferite zone ale Moldovei.

Curtea Domnească de la Piatra este atestată pentru prima dată într-un document din anul 1491. Aceasta și-a îndeplinit rolul politic, economic și administrativ până în timpul domnitorului Vasile Lupu. In a doua parte a secolului al XVI-lea scade rolul majorității curților domnești inclusiv a celei de la Piatra, ceea ce duce la degradarea construcțiilor. Când boierul Crupenski Poloboc de la Podoleni a cumpărat locul unde se afla curtea domnească și a ridicat o locuință de mari proporții, ruinele curții domnești au avut și mai mult de suferit. Astăzi din vechea curte a domnitorului Ștefan se mai păstrează fragmente din zidul de incintă și pivnițele domnești 1 și 2 amenajate ca puncte muzeale. 

Biserica Domnească Sf. Ioan Botezătorul a fost ridicată în perioada 1497-1498, construcția fiind caracteristică stilului moldovenesc.Este unul din cele mai bine păstrate monumente ctitorite de Ștefan cel Mare. 

Turnul clopotniță ridicat în anul 1499 este astăzi simbolul orașului Piatra-Neamț, iar în interior este organizat ca muzeu. De-a lungul secolelor a avut diferite roluri : de punct de observație asupra văii Bistriței, de foișor de foc, aici a funcționat un timp o școală și mai bine de 20 de ani aici a trăit Sfântul Gheorghe Pelerinul. 


 

Mănăstirea Tazlău


Situată la poalele Măgurii Tazlăului, în centrul comunei Tazlău, mănăstirea este considerată cea mai impunătoare din întreg județul Neamț. În afară de biserica mănăstirii, aici se păstrează încă ruinele casei domnești și zidul de apărare construit din piatră de râu care în unele locuri mai are încă înălțimea din vremea lui Ștefan. În prezent la mănăstire se desfășoară un amplu proiect de restaurare care vizează atât reabilitarea construcțiilor cât și cercetarea arheologică. În subsolul mănăstirii se află mai multe tuneluri de retragere care nu au fost niciodată studiate .

Foto credit: tazlau.mmb.ro


Mănăstirea Războieni


Mănăstirea de la Războieni a fost ridicată în anul 1496, pentru cinstirea oștenilor moldoveni căzuți în bătălia de la Valea Albă din 1476. Atunci Ștefan a pierdut mulțime de ostași moldoveni și 13 dintre marii dregători ai țării.

Unicitatea lăcașului între ctitoriile ștefaniene constă în faptul că aceasta este în fapt un mausoleu ce adăpostește sub altar și pronaos osemintele celor căzuți în luptă. Mănăstirea poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril.

Foto credit: razboieni.mmb.ro
 

Mănăstirea Neamț


Mănăstirea Neamț este numită și ”Ierusalimul Ortodoxiei Române”. Primele atestări documentare datează din secolul al XV-lea, însă activitatea monahală din zonă a apărut cu mult înainte. Biserica principală a mănăstirii a fost ridicată de Ștefan cel Mare după cutremurul de la 1471, aceasta fiind sfințită după victoria de la Codrii Cosminului.

Astăzi așezământul impresionează prin arhitectură, dar și prin colecțiile muzeale bogate, icoane și alte obiecte cu valoare istorică, artistică și religioasă deosebită. Mănăstirea deține și cea mai veche bibliotecă mănăstirească din țară, cu peste 18 000 de volume.

Foto credit: neamt.mmb.ro

Mănăstirea Bistrița


Mănăstirea Bistrița are ca ctitori voievozi mușatini, primul întemeietor al lăcașului fiind Alexandru cel Bun. Acesta ridica în 1402 biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, păstrat până astăzi, chiliile și casa domnească. La sfârșitul aceluiași secol, în anul 1498 Ștefan cel Mare ridica Turnul Clopotniță și Paraclisul Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Voievodul Ștefan a donat mănăstirii un clopot de 800 de kg ce poate fi văzut în muzeul amenajat în fosta Școală Domnească de la Mănăstirea Bistrița.

Foto credit: bistrita.mmb.ro

Cetatea Neamț


Cetatea Neamț este așezată pe Culmea Pleșului, în orașul Târgu Neamț, fiind construită în cea mai mare parte din piatră de râu. Este una din cele mai bine întărite cetăți ale Moldovei din perioada medievală. În vremea lui Ștefan cetatea a fost fortificată. Zidurile cetăţii au fost suprainălţate cu circa 6–7 m, in interior au fost  construite o serie de dependinţe necesare garnizoanei militare și s-a săpat un nou şanţ de apărare mult mai adânc şi mai larg. 

Astăzi Muzeul Cetatea Neamț încearcă să recreeze atmosfera vremilor trecute prin reconstituiri ale unor încăperi și prin personaje tipice perioadei medievale. Obiectivul reprezintă unul din cele mai importante atracții ale județului Neamț. 

Foto credit: Complexul Muzeal Național Neamț

Alte sugestii

Piatra-Neamț, prin ochii călătorilor
Gusturile toamnei, în băcăniile Neamțului
Descoperă Muzeul Popular Neculai Popa
💡 Lucruri neștiute despre barajul Bicaz
Amintiri despre Calistrat Hogaș