Piatra-Neamț - punct de plecare pentru traseul verde

Rută turistică


Despre

Pe teritoriul judeţului Neamţ natura a creat un adevărat muzeu în aer liber a cărui exponate sunt peisajele unice şi deosebit de spectaculoase care formează parcurile şi rezervaţiile naturale protejate.

Printre aceste peisaje de-a dreptul fascinante se regăsesc numeroase obiective turistice, care atunci când sunt vizitate, oferă turiştilor clipe frumoase de bunăvoie şi relaxare.

📌Mănăstirea Bistrița se află în satul Bistrița,comuna Alexandru cel Bun și a fost zidită înainte de anul 1407 (prima atestare documentară) de către domnitorul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432), care a înzestrat-o cu sate, moșii și odoare scumpe. În anul 1498, Ștefan cel Mare a zidit un turn clopotniță, cu paraclis, închinat Sfântului Mucenic Ioan Domnesc de la Suceava, cu o pictură în frescă de o mare valoare artistică și iconografică, care se păstrează până astăzi. În 1546, Petru Rareș a renovat mănăstirea și a construit un zid împrejurul ei. În anul 1554, Alexandru Lăpușneanu a renovat mănăstirea complet. În anul 1418 este înmormântată la mănăstirea Bistriţa doamna Ana (Neacşa), iar alături de ea, în anul 1432, este îngropat domnitorul Alexandru cel Bun.

📌Lacul Vaduri şi Lacul Pângăraţi
Amplasate de o parte şi de alta a Drumului Naţional 15, sunt două din cele 9 lacuri de acumulare de pe cursul Bistriţei, declarate arii de protecţie specială avifaunistică, oferind condiţii favorabile de hrană şi adăpost necesare iernatului pentru numeroase specii migratoare, mai ales lebede şi raţe sălbatice.

📌În comuna Pângărați se află Mănăstirea Pângărați, cu hramul “Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir” şi “Sfinţii Simeon şi Amfilohie”, este o veche mănăstire ortodoxă din Moldova, ctitorie voievodală al lui Ștefan cel Mare și Sfânt și a lui Alexandru Lăpușneanu. Numele sfintei mănăstiri provine de la acela al Eremitului Pangrate, venit de la Muntele Athos, apoi viețuitor al acestor locuri. Pe timpul lui Carol I beciurile mănăstirii au fost transformate în închisoare, iar în 1914 aici a fost instalat un spital militar. În 1956 Staţiunea de Cercetări Geografice, Geologice şi Biologice a Universităţii A. I. Cuza din Iaşi a ocupat clădirile mănăstirii.

📌Cheile Bicazului
Rezervaţie geologică, botanică şi peisagistică, parcul natural Cheile Bicazului - Hăşmaş este un paradis al alpiniştilor, cuprinzând cele mai spectaculoase chei din România, Cheile Bicazului. Creasta calcaroasă a masivului Hăşmaş a permis dezvoltarea spectaculoasă a fenomenelor carstice de suprafaţă (Cheile Bicazului, Cheile Bicăjelului, Cheile Şugăului). Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş prezintă un deosebit interes ştiinţific din punct de vedere geologic, geomorfologic, paleontologic, peisagistic dar şi din punctul de vedere al diversităţii biologice generate de marea varietate a condiţiilor geoclimatice. Cheile Bicazului sunt renumite în România, datorită mărimii lor impresionante. De asemenea, Lacul Roşu, format prin bararea naturală a apelor pârâului Bicaz (anul 1837), oferă privirii un peisaj deosebit de pitoresc.

📌Barajul şi Lacul Izvorul Muntelui
Supranumit şi „marea dintre munţi”, este cel mai mare lac antropic de pe râurile interioare ale României şi singurul lac de interior pe care se serbează „Ziua Marinei”. Lacul se intinde pe circa 35 km lungime, la poalele Masivului Ceahlău, volumul apei susţinut de impresionantul baraj înălţat în anii 1950-1960 poate ajunge până la 1.250 milioane mc.

📌Masivul Ceahlău este cel mai înalt din Munţii Bistriţei din grupa Carpaţilor Moldo -Transilvăneni, fiind totodată şi unul din munţii cu cea mai mare importanţă turistică din Carpaţii Orientali. Masivul Ceahlău este situat pe teritoriul judeţului Neamţ, la mică distanţă de oraşul Bicaz şi de lacul Izvorul Muntelui. Vârful său cel mai înalt este Ocolaşul Mare, cu altitudinea de 1907 m, vârful Toaca măsurând 1904 m.
Sunt 7 trasee turistice marcate pe Ceahlău cu grad de dificultate mediu şi mare, cu două locuri principale de pornire: Izvorul Muntelui (lângă Bicaz) și Durău. (2 dintre ele sunt cu plecare din comuna Bicazul Ardelean, respectiv satul Neagra).
Poate că cele mai provocatoare sunt cele 3 trasee cu plecare din Izvorul Muntelui, dar și cele din Durău, care oferă experiențe deosebite. Acestea permit și celor mai puțin experimentați să guste ceva din trăirea pe care ți-o dă Ceahlăul. Cei care nu urcă până sus, la Dochia sau pe Toaca, ci doar până la Fântânele sau până la Cascada Duruitoarea, se vor bucura de peisaje de neuitat și pe aceste trasee. Chiar și de jos, din stațiune, Muntele Ceahlău oferă o priveliște de vis.

“Priveam fără de țintă-n sus
Într-o sălbatică splendoare
Vedeam Ceahlăul la apus,
Departe-n zări albastre dus,
Un uriaș cu fruntea-n soare,
De pază țării noastre pus. “ George Coşbuc

Puncte din rută