Amintiri despre Calistrat Hogaș


Secvențe biografice

Calistrat Hogaş (născut la Tecuci, în 19 aprilie 1847) devine „nemţean” în septembrie 1869, când ocupă (prin concurs) o catedră la noul gimnaziu comunal din Piatra-Neamţ. Numai că tânărul profesor, reformist şi moralist, intră repede în conflict cu administraţia locală (publicând câteva note acide în Situaţiunea, o foaie pe care o scotea, periodic, împreună cu nişte amici), ceea ce-l determină pe ministrul liberal al instrucţiunii să desfiinţeze gimnaziul pe motive mai degrabă politice. Încât scriitorul-pedagog va fi transferat la Tecuci şi Iaşi, dar revine la Piatra-Neamţ peste un an, ca director la acelaşi gimnaziu, reînfiinţat prin intervenţia prietenului său, col. Roznovanu. Şi, de astă dată, se instalează definitiv în oraş, căsătorindu-se cu Elena Gheorghiu, fiica protopopului, la 17 ianuarie 1871. Scriitorul şi-a aşezat cu adevărat întreaga viaţă aici, în casele socrului, ca existenţă cotidiană, şi în adâncul simbolic al împrejurimilor, sub aspect literar (în Amintiri dintr-o călătorie şi În munţii Neamţului).

Aşa se face că, indiferent încotro l-a purtat cariera didactică sau pasiunea scriitoricească (ambele atingând performanţa maximă la Iaşi: profesorul – la Liceul Internat, iar scriitorul – în cercul literar şi paginile revistei Viaţa românească), Calistrat Hogaş a rămas un personaj / o personalitate definitiv fixată în tabloul istoric al Neamţului. Dar în primul rând este important că aici şi-a avut "comandamentul" literar, sursele creaţiei şi ambientul necesar punerii în pagină a capodoperelor sale. 

Deși mormântul său se află la Piatra-Neamț, scriitorul a murit la Roman, în casa fiicei sale Cleopatra, iar după ce a fost înhumat acolo, pentru a i se respecta dorința, a fost adus și reînhumat la Piatra-Neamț. 

Sursa info: Complexul Muzeal Național Neamț

Ultimele zile și sfârșitul

În a treia săptămână de când ne aflam la Roman, într-o zi (vineri, 25 august 1917) îl găsii stând în ogradă, departe de ceilalţi, cu privirea pierdută în asfinţitul roşu al soarelui. <Mi-i urât. Să-mi dai volumul meu că vreau să mai corectez ceva>. Îi dădui <În Munţii Neamţului> şi în adevăr că începu a-l corecta. Sâmbătă, 26 august şi duminică, 27 august, fu atât de liniştit că nimeni în lume nu m-ar fi putut convinge de sfârşitul de după câteva ore. /.../ În lipsa mea, spuse surorii mele: <Cleopatră, a fost dat să mor în casa ta; la Piatra [unde se aflau Elena, soţia, şi o altă fiică, Cecilia - n.m.] să nu daţi de ştire de asta; să mă îngropaţi cât se poate de simplu şi numai cu un singur popă>. Oh, Doamne! Dacă baloanele de oxigen n-ar fi fost în funcţiune, atâta linişte şi calm pe cine n-ar fi minţit? Liniştea cea mare venea pe nesimţite dar sigur. Într-un târziu şopti: <Doamne, cu ce am greşit de mă chinui aşa?>. Spre ziuă îmi spuse într-un pripit şi prea uşor suflu: <Sidonie, să mă duci la Piatră!>. Fură ultimele cuvinte ce mai pronunţă. Respiraţia îi era liniştită şi uşoară, din ce în ce mai uşoară şi mai liniştită. Iată dimineaţa de 28 august /.../ E ora opt fără un sfert. Îşi înălţă capul. Privi pe rând, pătrunzător şi sigur, încă o dată spre zările de azur, apoi fruntea aceea - pe care un frenolog ar fi găsit-o poate tăinuitoare de idei adânci şi senine, senine şi adânci ca melodiile beethoveniene - pentru prima şi ultima oară se plecă; o sprijini cu mâna mea dreaptă, o clipă în urmă simţii că se lasă cu încredere; un uşor suflu; mâna mea stângă în dreptul inimii simţi ca o prea uşoară zbatere de puişor în găoace, apoi ... nimic”. ( relatarea fiicei Sidonia) 

Muzeul Memorial Calistrat Hogaș

Casa Hogaș este singura clădire din Piatra-Neamț care păstrează arhitectura specifică târgului moldovenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. 

Fiica cea mică a scriitorului, Sidonia C. Hogaş este cea care a moștenit proprietatea și tot ea a amenajat  o primă expoziţie permanentă în biroul lui Calistrat Hogaş (în 1939). În 1967, la vârsta de 85 de ani, Sidonia donează statului casa şi întreaga proprietate (clădirile, curtea, chioşcul / „pavilionul”, fântâna etc.), cu scopul de a fi organizat muzeul memorial (prin testament, cu clauze speciale care interzic orice ingerinţă în structura sitului respectiv!). Peste doi ani, în 1969, se deschide oficial Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ. 

”De-a lungul celor peste cinci decenii de existenţă, muzeul şi-a câştigat o faimă naţională binemeritată, în primul rând datorită prestigiului personalităţii pe care o reprezintă, desigur. În plus, dacă privim lucrurile strict muzeografic, autenticitatea şi originalitatea colecţiei – calităţi datorate, se cuvine repetat, în primul rând Sidoniei C. Hogaş – conferă muzeului de la Piatra-Neamţ o distincţie specială chiar între celelalte unităţi de profil din România. De aceea, un proiect cultural inspirat de imaginea „călătorului” Calistrat Hogaş a atras aici, la seratele culturale ale muzeului, nume importante ale literaturii noastre contemporane: Octavian Paler, Alexandru Paleologu, Constantin Ciopraga, Al. Piru, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Alexandru Ivasiuc, Ioan Grigorescu, Eugen Simion, Mihai Ursachi, Nora Iuga, Mircea Dinescu, Constantin Călin ş.a.” (Emil Nicolae)

 

Scrierile

Calistrat Hogaș debutează cu poezia  "Legenda lăcrămioarei"  în nr. 5 al ziarului local Corespondenţia provincială.  Ca prozator debutează în revista locală Asachi, cu fragmente din ciclul Amintiri din o călătorie. Nu a scris mult. Scrierile sale, doua memoriale de călătorie (Amintiri dintr-o călătorie şi În munţii Neamţului) au  fost reunite într-un singur volum (Pe drumuri de munte). Însă este unic în literatura română pentru stilul și umorul său.

”La urma urmei tot e mai bine să scrii despre ale tale decât despre ale altora; căci dacă, mai cu samă, ai condei cinstit, apoi în loc de o dată îţi trăieşti viaţa de două ori. Căci viaţa asta oricât ar fi ea de amărâtă şi de zbuciumată, tot se cheamă că te-ai încălzit la lumina soarelui, te-ai răcorit în suflarea vântului, te-ai răsfăţat în verdeaţă şi în florile primăverilor, te-ai îmbătat de şoaptele pâraielor şi ai visat sub umbra pădurilor.” (Calistrat Hogaș) 


Alte sugestii

Gusturile toamnei, în băcăniile Neamțului
Descoperă Muzeul Popular Neculai Popa
💡 Lucruri neștiute despre barajul Bicaz
Eco Brunch în Ținutul Zimbrului
Piatra Dracului – legendele stâncii care se mișcă noaptea