Despre Piatra-Neamț


Istoric Oraș

Beneficiind de un cadru natural deosebit si de legaturi facile spre toate punctele cardinale, teritoriul de astazi al municipiului Piatra Neamt a constituit o permanenta vatra de locuire. Cele mai vechi marturii arheologice provin din asezarea de la Poiana Ciresului (pe malul paraului Doamna) si dateaza din paleoliticul superior, fiind caracteristice culturii de tip gravettian.

Ulterior, timp de peste doua milenii, populatia neolitica de la poalele Cozlei si Pietricicai va cunoaste o rodnica evolutie, exprimata printr-o cultura materiala ce se desfasoara din Precucuteni pana in faza Cucuteni B. Este epoca in care s-au constituit si dezvoltat asezarile de la Izvoare si Valeni si au fost create acele capodopere ale ceramicii cucuteniene.

Din epoca bronzului stau marturie cimitirul si asezarea din cartierul Ciritei, in care s-au pastrat numeroase arme, vase, unelte si podoabe produse in secolele XIII-XII i.e.n.

Dar cele mai semnificative marturii din istoria indepartata a municipiului sunt cele care se incadreaza in civilizatia geto-dacica (pe inalţimile Batca Doamnei si Cozla). Amploarea, bogatia si forta acestor centre, a caror maxima inflorire a fost intre sec. I i.e.n. si I e.n., au determinat identificarea lor cu „Petrodava”, mentionata in lucrarea „Geografia” de Ptolemeu. Alte vestigii au fost descoperite la Izvoare (sec. IV e.n.), la Lutarie (sec. V-VI e.n.) si pe Batca Doamnei (sec. XII-XIII e.n.)

Prima atestare intr-un document extern este din 1387 si intr-un document intern din 31 iulie 1431, cand Alexandru cel Bun daruieste Manastirii Bistrita „…o casa a lui Craciun din Piatra”. Asezarea cunoaste o importanta dezvoltare in timpul lui Stefan cel Mare, cand a fost construita Curtea Domneasca, Biserica „Sf. Ioan” si Turnul-clopotnita.

Cele mai vechi mărturii arheologice datează din epoca de piatră, iar mai apoi, multe dovezi despre istoria acestei zone se referă la civilizaţia geto-dacică (Cetatea Bâtca Doamnei). Prima atestare într-un document extern este din 1387 şi într-un document intern din 31 iulie 1431, când Alexandru cel Bun dăruieşte Mânăstirii Bistriţa „…o casă a lui Crăciun din Piatra”. Aşezarea cunoaşte o importantă dezvoltare în timpul lui Ştefan cel Mare, când a fost construită Curtea Domnească, Biserica „Sf. Ioan” şi Turnul-clopotniţă. Patronul spiritual al oraşului este Sf. Ioan Botezătorul.

Ziua oraşului: 24 iunie.

Descriere oraș

Zona Piatra Neamţ se situează în partea centrală a judeţului Neamt, întinzându-se parţial în Carpaţii Orientali – Munţii Stânişoarei si Munţii Tarcăului (Goşmanul) şi Subcarpaţii Moldovei.

Peisajul natural este caracterizat de o compoziţie geologică complexă şi diferenţe mari de altitudine în cadrul cărora principalul lanţ muntos scade în altitudine de la vest spre est. Există trei unităţi fizico-geografice, fiecare dintre ele având caracteristici bine definite: regiunea muntoasă, regiunea de podiş şi regiunea văilor. Astfel, teritoriul zonei este asemănător cu un amfiteatru natural orientat către est.

Municipiul Piatra Neamţ, reşedinţă de judeţ, cu o populaţie de 110.288 locuitori (la 01.01.2005), se află pe DN 15 la 360 km de Bucureşti, 65 km de Bacău, 28 km de Bicaz, 47 km de Roman, 44 km de Tg.Neamţ, 135 km de Iaşi ; 321 km de Cluj ; 241 km de Braşov ; 477 km de Oradea ; 755 km de Belgrad ; 712 km de Budapesta ; 262 km de Chişinău ; 918 km de Bratislava.

Este aşezat pe terasele râului Bistriţa, în Depresiunea Cracău-Bistriţa, la o altitudine de 310-430 m. Este înconjurat de culmile: Cernegura (851 m) la sud, Pietricica (586 m) la est, Cozla (651 m) la nord, Cârlomanu (704 m) la nord-vest şi Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest, culmi care reprezintă ultima treaptă a Carpaţilor la contactul cu Subcarpaţii şi care sunt alcătuite din roci sedimentare (gresii, marne, şisturi argiloase, conglomerate).

Vezi în Google Maps

Clima, Flora, Fauna

Prognoza meteo

Alte sugestii

Bucate și băuturi tradiționale
Ce poți face iarna în Piatra-Neamț?
Cum ajungi la Piatra-Neamț?
Piatra-Neamț - un oraș cu atitudine, de avangardă
Despre Piatra-Neamț