Obiceiuri uitate din Postul Crăciunului


Originea postului

Creștinii au intrat astăzi în Postul Crăciunului care durează până pe 24 decembrie. Timp de 40 de zile credincioșii trebuie să fie cumpătați în toate, să se roage mai mult și să fie mai aproape de Dumnezeu și de cei dragi. Altădată la sate postul se ținea fără excepții, iar pe lângă interdicțiile impuse de Biserică, oamenii țineau cont și de cele lăsate din strămoși.

Postul presupune în primul rând abținerea de la anumite alimente și este o practică existentă în diferite forme în majoritatea religiilor lumii.  Asupra originii postului părerile sunt împărțite. Cele mai multe opinii îl leagă de cultul morților din vremuri străvechi. Se spune că durerea pricinuită de moartea ființelor dragi a avut ca urmare neglijarea mâncării și a băuturii, ceea ce în timp a devenit un semn de doliu. Se mai spune că postul își are originea în porunca pe care Dumnezeu le-a dat-o lui Adam și Evei de a nu mânca din Pomul cunoașterii.

Lăsata secului

Cu o seară înainte de începerea postului în satele de altădată se ținea ”lăsata secului”. Oamenii se adunau în familii, pe la nași sau cunoscuți, se desfătau cu bucate de frupt și petreceau  pentru că după aceea timp de 40 de zile nu se mai făceau petreceri. În prima zi de post, ca o continuare a ceea ce a fost seara, avea loc spolocania. Se spunea că gura trebuie spălată cu alcool, ca să intre curată în post. Tot în această zi vasele de lut în care se gătea mâncarea de frupt erau întoarse cu fața în jos sau duse în pod și nu mai erau folosite până la Crăciun, iar până atunci se gătea în alte vase păstrate doar pentru mâncarea de post.
 

Obiceiuri uitate

În timpul Postului Crăciunului strămoșii noștri respectau cu sfințenie obiceiuri care urmau să asigure bunăstarea în casă și sănătatea familiei în anul care vine.
Odată cu postul începeau şezătorile, când tinerii şi bătrânii deopotrivă se strângeau în zilele lucrătoare pe la casele fiecăruia pentru a toarce lână şi a ajuta la treburi gospodăreşti. Se spuneau poveşti, cântece şi ghicitori, iar gazdele serveau ajutoarele cu nuci, mere, şi bunătăți de post. 
 
La sate, bătrânii evitau să dea cu împrumut ceva din casă în această perioadă, de teamă că se vor înmulţi lupii şi vor coborî în sat. În unele zone oamenii făceau focuri mari pentru îndepărtarea spiritelor rele, mai ales în serile din ajunul zilelelor de sărbătoare. 
 
Fetele adunau făină din care să facă plăcinte de Crăciun, pe care le dădeau apoi colindătorilor. În acest fel, ele credeau că  se vor face plăcute şi iubite de feciorii satului.
 
Astăzi puține din aceste superstiții mai sunt respectate sau măcar cunoscute, dar altădată ele dădeau culoare unei perioade de prohibiții. 
 
Sursa foto: https://romaniadacia.wordpress.com/2016/02/02/old-romania-adolph-chevallier-photography/
 
 

Alte sugestii

Ziua Sfântului Andrei, sărbătoare şi tradiţie
Decizia de a fi donator înseamnă o şansă la viaţă!
Schitul Vovidenia, ”Altarul din Poiana Liniștii”
Draga Olteanu Matei, actrița îndrăgostită de Piatra-Neamț
Piatra-Neamț, un oraș fotogenic