Piatra-Neamț, prin ochii călătorilor


Carol I

Carol I

Judeţul Neamţ a fost în numeroase rânduri gazdă pentru membrii familiei regale. Prima vizită „regală” în Neamţ are loc la numai câteva luni de la venirea în ţară a principelui Carol, în luna august 1866. El a sosit în Moldova pentru a cunoaşte locuri şi oameni. A trecut pe la Roman, a poposit la moşia Ghica de la Dulceşti, de unde s-a îndreptat spre Piatra Neamţ unde a vizitat Biserica „Sfântul Ioan Domnesc”. 

”Piatra e poate orașul cel mai frumos așezat al Moldovei. El se întinde în amfiteatru, într-o vale minunată, smulsă de Bistrița spumoasă întâielor ramificări ale Carpaților. Cu deosebită mândrie privesc locuitorii de aici o biserică frumoasă, veche, care se zice a fi zidită de Ștefan cel Mare. Izvorul principal de venit al orașului e negoțul cu lemne: nenumărate plute vin în jos din munții păduroși și se duc pe Bistrița și Siret până la Galați”.

Regina Maria

August 1917

”Piatra e un orășel foarte frumos, la gura văii Bistriței. Ne-au întâmpinat Averescu și prefectul, un vechi prieten al lui Aunty, de la Curtea de Argeș (...). Întâi am fost la spitalul Crucii Roșii și apoi la un sanatoriu pentru ofițeri și doctorii francezi; e o căsuță plăcută care le e foarte dragă, și în care vin să se odihnească cu mare plăcere. Ei doriseră întotdeauna să le fac o vizită și m-au întâmpinat cu o bucurie măgulitoare pentru mine.
De acolo m-am dus la doamna Albu, care odinioară, în tinerețea mea mă găzduise pe când făceam cu soțul meu o excursie pe Valea Bistriței” .

Nicolae Iorga

Născut la Botoșani, Nicolae Iorga a trecut ades pe la Neamț și prin Piatra. A fost prieten cu cărturarul Kirileanu, l-a admirat pe Nicu Albu și a vizitat-o pe Elena Cuza în casa de pe strada Ștefan cel Mare în care aceasta și-a petrecut ultimii ani ai vieții.

1905

”De la o vreme, în stânga sunt munții, cu vârfurile rotunzite, uriașe mușuroaie fumurii. Piatra e în mijlocul lor, cu picioarele scăldate în Bistrița limpede. Văzută noaptea la lumina globurilor și arcurilor electrice, ea face o impresie de rânduială, de curățenie și civilizație, cu bisericile ei mari, cu grădinile, hotelurile, piețile și prăvăliile ei. Muzicile rele și bune sună în toate părțile și birjile trec până târziu în căutarea mușteriilor. A doua zi, orașul pare foarte deosebit de ceea ce era acum patru ani; grija unei bune gospodării se vede pretutindeni. Cu mijloace nu prea mari, d. Nicu Albu, primarul transformator al Pietrei, i-a dat o strălucire modernă, care răspunde chemării de stație de aer pe care și astăzi o are și care-i aduce în lunile de vară sute de oaspeți.”

Mihail Sadoveanu

Sadoveanu a îndrăgit atât de mult Neamțul încât se spune că și-ar fi dorit ca aici să își doarmă somnul de veci, în Poiana liniștii de la Vovidenia. În drumurile sale prin Neamț a trecut și pe la Piatra.

Aprilie 1906

”Piatra, fără îndoială este un oraș foarte frumos. Localnicii chiar zic ca este cel mai frumos oraș al nostru de pe coasta Carpaților. Și putem  să dăm cetățenilor pietreni toată dreptatea, dacă și dumnealor vor îngădui să le mărturisim că această cetate e în adevăr cea mai bogată în pulbere din câte se cunosc în cuprinsul binecuvântatului și fericitului nostru regat.
(...) Prin gene prăfuite, totuși puteam să deosebesc căsuțele curate între buchete de arbori, albe și liniștite, înșirându-se una după alta, pe când trăsurile ne scoteau grabnic pe albia îngustă a Bistriței, spre mănăstirea bătrânului și blajinului voievod Alexandru cel Bun.”


Constantin Argetoianu

În plin război, în 1917, omul politic Constantin Argetoianu petrece o vacanță în Piatra-Neamț și Roznov, pe care o menționează în memoriile sale.

”Binecuvântată vale a Bistriței. Pentru noi, pribegii de la Iași, Piatra-Neamț ne-a ținut locul Sinăii, deși Curtea se instalase ceva mai sus, la Bicaz, un domeniu al Coroanei. Cu tot Ceahlău ce se ridică în văzduh, masivele muntoase de o parte și de alta a râului sânt mai puțin impunătoare ca crestele Bucegilor, valea e mai deschisă, mai senină, priveliștea e mai puțin alpestră, dar frumusețea Bistriței, cu apele ei repezi și limpezi ce scaldă poalele codrilor și alunecă printre stânci, e fără pereche în toată România.”  

Ion Luca Caragiale

Caragiale ajunge în mai multe rânduri la Piatra-Neamț, mai ales în perioada în care a fost revizor școlar. Despre cum a petrecut aici în una din călătoriile sale îi scrie prietenului său dr. Alecu Urechia.

Iulie 1897

Mă aflu cu famelia di mai multe dzâle în Chiatra N. Aice-i tare frumoasă pozâția. Mănânc și beu, cocoane, di mama focului, că-i aerul sănătos. Apoi dup-așeea tăte șele-s di un iftișug… Vremea-i tare bună, numai atâta că ploaie câtu-i dziua-pozâție di munte, mă rog matali. Trebui să îmbli tăt cu birja cu poclitu ridicat. Atâta doară-i bini că-s birji cu un cal și nu au taxă; mărg pe târguială, cum ti poți agiungi din preț. Îs mulți și-i concurență mare; pi mini mă plimbă unul cu câte tridzăși de bani șeasul. (…) Sara-i tare răcoare; trebuie să pui un șurtușel di șele groase. Mărg la grădina publică undi cântă mudzica reghimentului; da poate să ploaie cu șiutura, să trăznească, să plesnească, ei tot cântă regulat di câti două ori pi dzâ, câte patru șeasuri în șir, di la opt până la douăspredzeșe, dimineața și sara; ti mieri cocoane, că nu li se crapă foalele di atâta suflări (…)”.
(relatare din Ștefan Cazimir, Ceahlăul, 23 iunie 1968)

Mary Adelaide Walker

Printre evocarile orașului de către călători străini se numără rândurile lăsate de tânăra de origine britanică Mary Adelaide Walker, care trece prin România într-o excursie în Sud-Estul Europei. Ajunge în Piatra în vremea unui târg la care participa multă lume așa că găsește cu greu loc de cazare, întâi la o casă de oaspeți evreiască, apoi la Hotelul Bistrița.

1884

”Piatra, un mic oraș de pe râul Bistrița, beneficiază de o frumoasă poziție, la baza unor coline cu aspect destul de sălbatec (...). Ocolind baza vechiului și atărgătorului turn-clopotniță de lângă Biserica Sf. Ioan ajungem repede într-unul din răcoroasele cartiere mărginașe pline de arome florilor, trecând mai întâi printr-o grădină publică largă și printre câteva vile cochete...
Mai încolo, căsuțele țăranilor strălucesc albe, în contrast cu fundalul livezilor și al plantelor verzi, sau se retrag lin, în umbra verandelor rustice și a unor streșini adânci. Dincolo de râu se văluresc munții, cu fânețe largi și însorite la poale, pe care sunt răspândite stâni și gospodării; mai sus sunt păduri de fag și stejar și - în sfârșit- vîrfurile înveșmântate cu molizi și pini”.

Sursa info: Constantin Bostan,Piatra-Neamț și împrejurimi: Parfumul Amintirilor, aroma evocărilor
Sursa cărți poștale: http://www.bibgtkneamt.ro/

Alte sugestii

🚂 Una dintre cele mai frumoase gări din România se află la Piatra-Neamț
Experiențe de neratat, aproape de Piatra-Neamț
Uriașul ascuns al Neamțului – Stânca Șerbești
Gusturile toamnei, în băcăniile Neamțului
Descoperă Muzeul Popular Neculai Popa