Statui cu povești din Piatra-Neamț - personalități istorice


”Statuile, monumentele şi lăcaşurile de odihnă ale eroilor şi martirilor neamului sunt pentru trupul ţării ca şi icoanele în casele noastre.”  Nicolae Iorga

Statuia lui Ștefan cel Mare

 Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare (n. 1433, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504.
 
 A domnit 47 de ani,  cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române.  În timpul domniei sale Moldova atinge apogeul dezvoltării sale statale, cunoscând o perioadă îndelungată de stabilitate internă, prosperitate economică și liniște socială. De-a lungul domniei sale a ctitorit un număr mare de biserici și mânăstiri care astăzi sunt pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
 
 Statuia din bronz a marelui voievod Ștefan cel Mare a fost  realizată de sculptorul Oscar Han în anul 1974 și este amplasată în Piața Ștefan cel Mare, în centrul Parcului Tineretului.

Oscar Han a studiat la Academia de Arte Frumoase din București și a fost membru al ”Grupului celor patru”, din care mai făceau parte pictorii Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu și Francisc Șirato. A făcut parte dintre cei 30 de artiști, pictori și sculptori trimiși pe front de Marele Cartier General al Armatei, pentru a realiza lucrări inspirate din luptele purtate de armata română. 

Statuia lui Ștefan cel Mare fost dezvelită în anul 1980 când au fost sărbătoriți 2050 de ani de la construirea primului stat centralizat și independent condus de Burebista și 2000 de ani de existență a anticii Petrodava.

📌Locație:  Piața Ștefan cel Mare, Piatra-Neamț 

Statuia lui Mihail Kogălniceanu

Statuia de bronz, în mărime naturală, comandată din inițiativa intelectualității locale,  a fost realizată de sculptorul  francez de origine polonezo-germană, Wladimir Hegel, în anul 1913.
 
 ”Statuia îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu în mişcare la Congresul de Pace de la Berlin – 1878, parcă atunci ridicându-se de pe jilţul din spatele său, într-un moment de protest împotriva mai marilor Europei, apărând interesele României la independenţă, suveranitate şi integritate teritorială“ (prof. Gheorghe Radu, ”Pagini alese din istoria judeţului Neamţ“ , vol II, 2015).

”Într-o noapte a anului 1958, spre indignarea locuitorilor oraşului Piatra-Neamţ, statuia a dispărut, fiind aruncată în incinta unei turnătorii pentru topire“(prof. Constantin Prangati, în articolul „Lucrări de artă monumentală din Judeţul Neamţ. Statuia lui Mihail Kogălniceanu“, revista Asachi, III (1993).

Statuia lui Mihail Kogălniceanu a fost salvată de la topire de către părintele Constantin Matasă,  a fost amplasată în Parcul Central, apoi, în 1974 a fost mutată în faţa Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ, unde se află şi în prezent.
 
 📌Locație: Piața Mihail Kogălniceanu, Piatra-Neamț

Bustul lui Nicu Albu

Nicu N. Albu (n. 2 februarie 1853, Piatra Neamț – d. 31 mai 1908, Piatra Neamț) a fost un om de afaceri și politician român - primar, prefect, deputat, senator, cetățean de onoare (post-mortem) al municipiului Piatra Neamț (1996).
 
 De numele său se leagă proiectarea şi finalizarea reţelei de şosele care leagă şi azi Piatra Neamţ de Bicaz, de Hangu până la Dorna, Târgu Neamţ de Poiana Largului cu trecere prin Pipirig şi peste dealul Petru Vodă.
 De asemenea, a determinat realizarea liniilor ferate Bacău - Piatra Neamţ (spre partea de vest a oraşului) şi Piatra Neamţ - Tarcău.
 El a fost cel care a introdus primul telefon din ţară la Prefectura Neamţ, extinzând mai apoi reţeaua telefonică în toate comunele judeţului astfel că, la 1906 toate „comunele rurale“ erau legate de Capitala ţării.
 La iniţiativa primarului din acea vreme, Nicu Albu, a fost înfiinţat parcul zoologic, în anul 1904.
 Ca primar al oraşului Piatra-Neamţ a modernizat cursul râului Bistriţa, a împădurit versantul Cozla şi a amenajat parcul cu acelaşi nume, a ridicat o baie populară, a sprijinit sănătatea şi cultele, a construit şcoli şi a iniţiat o seamă de lucrări edilitare de mare importanţă pentru interesul oraşului.
 
 Bustul lui Nicu Albu, realizat din bronz, de către sculptorul român  Oscar Späthe, a fost inaugurat în 30 septembrie 1923 în prezența liderului liberal Ionel I. C. Brătianu, astăzi se poate admira în incinta Parcului Zoologic Cozla.


📌Locație: Parcul Zoologic Cozla, Piatra-Neamț

Bustul Elenei Cuza

Elena Doamna (1825 - 1909) s-a născut la Iași, în familia Rosetti și a fost soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

”Fără a fi o frumuseţe, tânăra Elena se remarcă prin simplitate, corectitudine, naturaleţe, timiditate. Avea ochi mari, negri, sprâncene pronunţate, faţa ovală, iar părul bogat îl purta strâns în cozi, cu cărare la mijloc, după moda vremii. În această perioadă îl cunoaşte pe Alexandru Cuza, posibil în casa Didiţei Mavrocordat, al cărui soţ fusese pe vremuri colegul lui în Institutul Cuenim din Iaşi sau la balurile lui Nicolae Cantacuzino“ (Oltea Răşcanu Gramaticu în studiul „Doamna Elena Cuza“).

Alexandru Ioan Cuza a fost ajutat să evadeze de soţia sa
 
  În 1848 Alexandru Ioan Cuza figura pe lista celor 13 revoluţionari arestaţi, foarte periculoşi, ce au fost duşi la Galaţi, îmbarcaţi pe Dunăre şi de la Măcin, urmau să fie preluaţi de turci spre Constantinopol. Şase din grup, printre care Alexandru Ioan Cuza şi Manolache Costache Epureanu, reuşesc, în urma intervenţiei Elenei Cuza, să evadeze în drumul pe Dunăre şi cu sprijinul consulului englez din Galaţi, Cuningham, să se refugieze la omologul său din Brăila.
După câteva săptămâni, cu paşapoarte false, vor pleca cu vaporul «Frantz» pe Dunăre până la Pesta. De aici Alexandru Ioan Cuza s-a îndreptat spre Transilvania unde a luat parte la marea adunarea de la Blaj, care marca începutul revoluţiei românilor ardeleni.

Calitățile sale sufletești și educația primită au îndemnat-o pe Elena Cuza să-și dedice întreaga sa viață și avere acțiunilor caritabile. Și-a început opera de binefacere la București, patronând Azilul Elena Doamna de la Cotroceni, destinat fetelor orfane și continuat la Iași, unde a lucrat voluntar ca infirmieră la spitalul „Caritatea”.
 
 Ultimii ani din viață i-a petrecut la Piatra-Neamț, unde la 3 aprilie 1909, în vârstă de 84 de ani, se stingea din viaţă, în locuinţa sa modestă, ”ca o flacără ce arsese numai pentru binele semenilor” (istoricul Oltea Răşcanu Gramaticu în studiul „Doamna Elena Cuza“).

 Bustul Elenei Cuza
, a fost realizat din bronz de către sculptorul Silviu Bejan, cel care a studiat desenul și sculptura timp de 10 ani la Liceul de Artă Victor Brauner din Piatra-Neamț și modelarea potretelor la Academia de Artă din Vancouver,  licențiat al Institutului de Artă ”G. Enescu” din Iași.

📌Locație:  Strada Ștefan cel Mare nr. 24, Piatra-Neamț

Statuia lui Alexandru cel Bun

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I Mușat a fost domnul Moldovei între anii 1400 – 1432, succedându-i la tron lui Iuga Ologul.

Titulatura de „cel Bun” nu figurează deloc în timpul domniei sale, ci s-a ales cu ea după moarte, aceasta având legătură cu faptul că, în lunga sa domnie, de peste 30 de ani, a ştiut să stea departe de conflicte, fiind recunoscut de toată lumea pentru calităţile sale de mare diplomat.

De numele său se leagă numeroase realizări precum: autonomia orașelor, numirea primului mitropolit al Moldovei,  aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, încurajarea comerțului, în special cu negustorii polonezi, fondatorul degătoriilor.

Statuia lui Alexandru cel Bun, înaltă de 3 m, a fost realizată din ciment de către Vasile Negru, în 1983.

📌 Locație:  în fața sediului Arhivelor Nationale Piatra-Neamț

Alte sugestii

Ctitorii ștefaniene pe meleaguri nemțene
Bucate și băuturi tradiționale
Statui cu povești din Piatra-Neamț - personalități istorice
🚴‍♂️Trasee de biciclete în Piatra-Neamț și împrejurimi
1️⃣0️⃣ motive să îți petreci vacanța la Piatra-Neamț