Biserica Precista (Veche)

După un amplu proces de renovare, fosta baie comunală din Piatra-Neamț s-a transformat într-o modernă baie publică și și-a redeschis porțile către publicul larg în 2022. Baia Publică City Spa dispune de bazin de înot, saună uscată, saună umedă, baie turcească, salină şi duşuri. A fost modernizată sauna cu aburi (umedă), prin înlocuirea treptelor existente cu lemn special rezistent la umezeală, înlocuirea tubulaturii şi a ventilaţiei, tavanului şi a gresiei. Au fost modernizate şi duşurile şi a fost demarată procedura de achiziţie pentru înlocuirea integrală a şezutului de la sauna uscată. PROGRAM Luni: ÎNCHIS pentru activități de întreținere și curățenie Marți-Dumincă: 10:00 - 21:00 Saună cu abur: marți - vineri: 16:00 - 21:00 sâmbătă - duminică: 11:00 - 21:00 Cursuri de înot: Marți, miercuri, joi și vineri: 15:00 - 16:00 (în acest interval orar bazinul este ocupat) TARIFE | 01 | Acces duș (30 min/duș) | 8 lei/persoană | 02 | Acces (2 h) - bazin, saună uscată, saună umedă, baie turcească | 30 lei/persoană | 03 | Acces (3 h) - bazin, saună uscată, saună umedă, baie turcească | 45 lei/persoană | 04 | Acces (2 h) - bazin, saună uscată, saună umedă, baie turcească - copii cu vîrsta de până la 14 ani/elevi/studenți/persoane cu dizabilități/pensionari cu pensie mai mică de 2.000 lei | 15 lei/persoană | 05 | Acces (3 h) - bazin, saună uscată, saună umedă, baie turcească - copii cu vârsta de până la 14 ani/elevi/studenți/persoane cu dizabilități/pensionari cu pensie mai mică de 2.000 lei | 25 lei/persoană | 06 | Acces (taxă) curs înot/eveniment (1 h) | 100 lei | 07 | Acces abonament 1 lună (10 ședințe- maxim 3 h/ședință) | 340 lei/persoană | 08 | Acces abonament 1 lună (10 ședințe- maxim 3 h/ședință) - copii cu vârsta de până la 14 ani/elevi/studenți/persoane cu dizabilități/pensionari cu pensie mai mică de 2.000 lei | 185 lei/persoană | 09 | Acces abonament 2 luni (20 ședințe - maxim 3 h/ședință) | 650 lei/persoană | 10 | Acces abonament 2 luni (20 ședințe- maxim 3 h/ședință) - copii cu vârsta de până la 14 ani/elevi/studenți/persoane cu dizabilități/pensionari cu pensie mai mică de 2.000 lei | 350 lei/persoană | 11 | Acces salină (1 h) | 5 lei/persoană 

Lacul Batca Doamnei este situat la o altitudine de 325 metri si reprezinta o zona importanta a orasului Piatra Neamt. Pe langa scopul de protectie impotriva viiturilor din sezonul ploios, el are si un puternic caracter turistic, oferind vizitatorilor privelisti minunate. De aici, poti admira intr-o parte panorama orasului, iar de cealalta parte, Muntele Ceahlau in toata splendoarea sa. Format in anul 1962 prin bararea raului Bistrita si indiguirea laterala, pe partea stanga, a unui perimetru din albia majora a raului, lacul Batca Doamnei are o suprafata de 235 ha, lungime maxima 3200 m, latime maxima 1050 m si adancime maxima 15,5 m. Acesta este alimentat cu apa din lacul de baraj Izvoru Muntelui-Bicaz, prin intermediul canalului de aductiune al Hidrocentralei de la Stejaru, la care se adauga paraul Doamna, afluent de dreapta al lacului si vechiul curs al raului Bistrita care are un debit foarte redus.  Foarte aproape de lac se afla dealul cu acelasi nume, Batca Doamnei, unde se gasesc si ruinele Cetatii Dacice. Acest lac antropic, alaturi de lacurile Pangarati si Vaduri, reprezinta o zona deosebita pentru pasarile ce se deplaseaza pe culoarul de migratie est-carpatic si constituie o veriga importanta in pastrarea biodiversitatii si a habitatelor naturale pentru toata zona estica din continentul European. Lacul, datorita suprafetei mari, ofera conditii de iernat unui numar mare de pasari. In ultimii ani, pe acest lac au iernat populatii de corcodel cu gat negru, corcodel cu gat rosu, ferestras mare, ferestras motat si ferestras mic. Pe langa aceste specii, in luna noiembrie, se pot observa pe lacul Batca Doamnei exemplare de cormoran mare care poposec aici in timpul migratiei.

STADIONUL CEAHLĂUL PIATRA-NEAMȚ Stadionul „Ceahlăul” (14.000 de locuri), nivel de omologare maxim pentru capacitatea lui (echipe naționale și Champions League), adună în acelasi complex terenul principal (cu instalatie de degivrare sub gazon), 2 tribune acoperite și nocturna, alte 2 terenuri de pregătire (1 natural si 1 sintetic), baza de recuperare și pregătire fizică, facilități de cazare și masa pentru sportivi, sediul Clubului Ceahlaul, etc. CLUBUL SPORTIV CEAHLĂUL PIATRA-NEAMȚ Clubul Sportiv Ceahlaul Piatra Neamt a devenit de-a lungul timpului un etalon al sportului pietrean, nemtean si, de ce nu, din zona Moldovei. L-au facut oamenii asa. Oamenii care i-au intrat pe poarta si au vrut sa ajunga la perfomanta. Si l-au transformat in renume. Povestea incepe departe, in negura timpului. A inceput undeva in toamna lui 1919. Da, coincide cu fotbalul. Pentru atunci nu s-a gindit nimeni la a fotbal si alte sporturi. Timpul a trecut si sportivii au aparut. Unul cite unul. La nivel mondial sportul a luat amploare, iar CS Ceahlaul nu putea ramine fara sectii. Conform cartilor de amintiri (n.r. - istorie), in 1960 a aparut sectia de box. Anul 1967 a fost al infiintarii atletismului, dupa ce, anterior (1963) aparuse sectia de kaiac - canoe, desfiintata mai tirziu si renascuta in 2007, dar si cea de radio-amatorism (1964). Canotajul s-a "nascut" in 1970, sub atenta supraveghere a Garoafei Cantemir, iar sase ani mai tirziu, CS Ceahlaul si-a imbogatit vitrina cu sporturi si cu luptele. Dupa "Revolutie", clubul a primit "legitimatie" si pentru karate (1994). Anul 1969 ramine scris cu litere mari in istoria sportului nemtean si a CS Ceahlaul, pentru ca este anul in care se inaugureaza Sala Sporturilor "Ceahlaul", competitiile inaugurale fiind Jocurile Balcanice de junioare la Baschet si de meciul international de handbal tineret Romania – Spania. Terenurile de tenis de linga actuala sala au fost date in folosinta in 1974. Sala Ceahlaul a gazduit meciuri importante in 1976. Mai intii, pe 18 martie, s-a disputat partida de handbal masculin dintre Relonul Savinesti si nationala Egiptului, cistigata de gazde cu 26-21. Cu regretatul antrenor Ovidiu Toc la timona, Relonul a jucat iar in Sala Ceahlaul un meci international, impotriva echipei Kuntevo Moscova, dupa ce fusesera transferati la Piatra Neamt jucatori precum Gheorghe Gruia, Teodor Coasa, Stefan Dinca. Oamenii locului vorbesc de despartirea CS Ceahlaul de sectia de fotbal in mai 1979. Poate ca nu e gresit sa spune ca au trecut 32 de ani de la nasterea CS Ceahlaul, in formula sa actuala. Cel mai vechi om dintre antrenori este Ion Iorga. A venit in 1977. A descoperit-o pe Alina MIlitaru si se mindreste ca a dus-o la Jocurile Olimpice. "Luptatorul" Ion Purcaru a ajuns la CS Ceahlaul in martie 1982. Dupa ceva mai mult de 20 de ani de activitate ca antrenor si-a trecut in palmares primul titlu national la lupte pentru seniori, prin elevul sau Dragos Cimpanu. Tot in 1982 a sosit Dan Cojocaru. Antrenorul de atletism a devenit mai apoi director la CS Ceahlaul, in 1992, si a ocupat functia pina in 2009. A fost cel mai longeviv sef al institutiei. Actualul director, Valentin Gavril, s-a alaturat echipei in anul 1987. A descoperit si continua sa descopere talente pentru canotaj. De radioamatoristi se ocupa din 1995 Gheorghe Paisa, iar rezultatele vorbesc de la sine. Iulia Negura a venit la club (2002) dupa ce a reprezentat Romania la Jocurile Olimpice si continua sa creada in atleti, iar asa cum si Ion Popa crede in succesul luptatorilor din martie 2007. Daniel Radu intregeste echipa de antrenori, sectia sa fiind cea de kaiac. Tot antrenoare de atletism este si Alina Militaru. Directorii CS Ceahlaul: Nicoale Artene (1979 - 1990)  Constantin Acatincai (1990 - 1992)  Adrian Popa (1992)  Dan Cojocaru (1992 - 2009)  Ion Tanase (2009 - 2010)  Valentin Gavril (2010 - prezent).

În anul 1983, sculptorul Ion Vlasiu realiza în Piatra-Neamț statuia de piatră a lui Ion Creangă. Locație unde e amplasată statuia se află pe Bd. Decebal, fix lângă Casa de Cultură a Sindicatelor.

Statuie de bronz, în mărime naturală, realizată de sculptorul Wladimir Hegel, în anul 1913. Aceasta îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu în mişcare, la Congresul de Pace de la Berlin – 1878, parcă atunci ridicându-se de pe jilţul din spatele său, într-un moment de protest împotriva mai marilor Europei, apărând interesele României la independenţă, suveranitate şi integritate teritorială. Într-o noapte a anului 1958, spre indignarea locuitorilor oraşului Piatra-Neamţ, statuia a dispărut, fiind adusă în incinta Uzinei Electrice pentru topire. Fiind salvată de la topire de către părintele C. Matasă, după sistematizarea centrului oraşului, a fost amplasată în Parcul central, apoi, în 1974 a fost mutată în faţa Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ, unde se află şi în prezent.

Statuia voievodului Ștefan cel Mare din parcul cu același nume este opera sculptorului Oscar Han și a fost dezvelită în anul 1980 cu ocazia sărbătorii a 2050 de ani de la construirea primului stat centralizat și independent condus de Burebista și a 2000 de ani de existență a anticii Petrodava. Solemnitatea dezvelirii statuii de bronz a lui Ștefan cel Mare a avut loc sâmbătă, 26 ianuarie 1974, de ziua lui Nicolae Ceaușescu, „în prezența a mii de cetăţeni din municipiul Piatra-Neamţ, bărbaţi şi femei, tineri şi vârstnici. Amplasată în preajma complexului monumental ridicat în anii îndelungatei şi eroicei domnii a legendarului voievod, statuia lui Ştelan cel Mare, rod al creaţiei sculptorului Oscar Han, constituie o înaltă cinstire marilor noştri înaintaşi, a luptei şi jertfei poporului pentru libertate naţională şi socială. Aceasta completează în mod fericit complexul monumental existent la Piatra-Neamţ din timpul strălucitului nostru înaintaş şi reprezintă, totodată, împlinirea unui vechi deziderat al locuitorilor acestor meleaguri”. (Ceahlăul, duminică, 27 ianuarie 1974)

Atracţie turistică pentru iubitorii de cabaline, Baza Hipică ”Col. Virgil Bărbuceanu” are acel ”ceva” care, pentru practicanţii şi susţinătorii sporturilor ecvestre, înseamnă mult mai mult decât o zi petrecută acolo, înseamnă linişte, relaxare şi aprecierea legăturii speciale dintre oameni şi animale. Baza hipică „Col. Virgil Bărbuceanu“ din Piatra Neamț, înființată în anul 1986, este una dintre cele mai dotate baze hipice din țară, fiind aleasă gazda mai multor etape ale Cupei Mondiale de Sarituri peste Obstacole, dar si a mai multor concursuri naţionale. În cadrul acestei bazei hipice se poate practica călăria de agrement pe trasee bine stabilite de către personalul bazei, turismul călare pentru cei care au cunoştinţe şi aptitudini ecvestre, călătorii de o zi pe traseul Bâtca Doamnei – Bahrin, agrement cu trăsura atât pentru plimbare cât şi pentru evenimente speciale, agrement cu sania trasă de cai (iarna). Tot în cadrul bazei se antrenează caii pentru participarea la concursuri şi, de asemenea, se pot lua cursuri de călărie.

Biblioteca Judeţeană "G.T. Kirileanu" este continuatoarea unor vechi tradiţii de lectură publică în judeţul Neamţ. O însemnare din 1934, datorată lui Constantin Turcu (1903-1980, profesor, publicist şi secretar al Liceului "Petru Rareş" din Piatra-Neamţ), evoca - în acest sens - anul 1869 şi registrul de împrumut al bibliotecii filialei Neamţ a Societăţii pentru Învăţătură Poporului Roman. Istoria propriu-zisă a Bibliotecii Judeţene "G.T. Kirileanu" Neamţ începe cu toamna anului 1935, când, odată cu revenirea pe meleagurile natale, cărturarul Gh. Teodorescu - Kirileanu îşi materializează şi dorinţa de a se stabili la Piatra-Neamţ cu întreaga comoară de manuscrise, carte şi periodice a bibliotecii sale. În acest scop, a cumpărat un teren şi a construit (pe str. Ştefan cel Mare nr. 25 - astăzi nr. 27) casa ce l-a adapostit până la moarte (13 noiembrie 1960). După 1989, Biblioteca Judeţeană a cunoscut un intens proces de modernizare şi extindere a spaţiilor şi serviciilor sale. Mai întâi Prefectura Judetului Neamţ (în noiembrie 1991) şi apoi, imediat după înfiinţare, Consiliul Judeţean Neamţ (constituit în urma alegerilor locale din mai-iunie 1992) au aprobat şi finanţat realizarea unei extinderi a sediului Bibliotecii Judeţene Neamţ. Odată cu aniversarea a 120 de ani de la naşterea lui G.T. Kirileanu şi sfinţirea pietrei de temelie a noului local în data de 13 martie 1992, biblioteca şi-a înscris pe frontispiciu numele ctitorului ei spiritual, căpătând denumirea de Biblioteca Judeţeană "G.T. Kirileanu". PROGRAM: Luni - Vineri, 9.00 - 19.00 Fondul documentar "G. T. Kirileanu": Luni - Joi: 10.00 - 16.00, Vineri: 10.00 - 15.00 Filiala de carte străină: Luni, Miercuri, Vineri: 9.00 - 16.00 & Marţi, Joi: 12.00 - 19.00 Filiale de cartier - Filiala Mărăţei: Luni, Miercuri, Vineri: 9.00 - 16.00 & Marţi, Joi: 11.00 - 18.00 Filiale de cartier - Filiala Dărmăneşti: Luni, Miercuri, Vineri: 9.00 - 16.00 & Marţi, Joi: 11.00 - 18.00 Punct de  lectură şi împrumut la domiciliu Speranţa: Luni, Miercuri: 10.00 - 15.00

Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif Muncitorul din Piatra-Neamț a fost construită în 1895, iar în cursul anilor 1936-1939 a fost supusă la numeroase renovări. Biserica și-a schimbat complet înfățişarea începând cu anul 2012, după un amplu proces de modernizare. Documentele istorice atestă existenţa catolicilor pe teritoriul Moldovei încă din secolul al XIII-lea, când călugării dominicani creştinează pe cumanii aşezaţi pe aceste meleaguri. În veacurile care au urmat, mulţi catolici au migrat în Moldova din Transilvania, astfel încât în anul 1884 se înfiinţează Episcopia Romano-Catolică de Iaşi.