Casa memorială „Ioan Mironescu” din Tazlău
Casa memorială „Ioan Mironescu” din Tazlău

Casa memorială „Ioan Mironescu” din Tazlău

ATRACȚII ÎN JUDEȚ

Strada I. I. Mironescu 34, Tazlău 617460, Romania

Despre

In comuna Tazlau din judetul Neamt se afla casa memoriala in care s-a nascut si a locuit  doctorul si scriitorul Ioan I. Mironescu. Aceasta a fost amenajata in anul 1969 ca muzeu si expozitie permanenta cuprinzand obiecte personale, fotografii, schite, carti si mobilier care au apartinut acestuia.

Casa din Tazlău era, cu mult timp în urmă, și locul de întâlnire și relaxare spirituală al multor personalități marcante ale culturii Romanesti din jurul revistei ”Viața românească”, printre care amintim: Mihail Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu, Panait Istrati, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Păstorel Teodoreanu, Ionel Teodoreanu, etc.

Prieten bun cu George Toparceanu, Mihail Sadoveanu si Panait Istrati, I. I. Mironescu a fost apreciat ca om, ca medic dar si ca scriitor. Pentru a-l cunoaste mai bine, Mihail Sadoveanu scrie o pretioasa informatie si ne trimite spre locul care ii era cel mai drag scriitorului, si anume: “Viata lui nu era Universitatea, practica de medic excelent, politica si literatura, viata lui era satul parintesc”.

De-a lungul timpului sora scriitorului, Lina Donea, a organizat in aceasta casa numeroase activitati culturale cum ar fi: sedinte ale cercului literar sau sezatori. Muzeul a fost amenajat cu initiativa si contributia fiicei scriitorului, Rodica Mironescu, care a reusit sa recupereze de la rudele acestuia unele documente, scrisori de familie, insemnari ale autorului, carti si fotografii. Expozitia cuprinde 2 sali in care s-a urmarit reconstituirea unei farame din modul de viata al Tazlaului interbelic. Astfel, a fost reconstruita camera de lucru a scriitorului cu mobilierul originar, obiectele personale, biblioteca, imagini din activitatea sa medicala.

Decorul și zona comunei Tazlău unde se află situată casa doctorului si scriitorului Ioan Mironescu, este unul foarte frumos! Inconjurată de munti si brazi, puternic ozonificată si leganata de scrugerea involburata a raului Tazlau, este ideală pentru relaxare sau pentru a petrece o vacanța departe de stresul cotidian!

IMPORTANT: E bine de știut că locația e închisă temporar, dar puteți contacta gazdele pentru a verifica dacă a fost redeschisă casa memorială. Oricum ar fi, de la exterior poate fi admirată frumoasa construcție în stil tradițional.

Alte sugestii

ATRACȚII ÎN JUDEȚ
Deschis
Casa „Alexandru Vlahuță” de la Agapia este un mic muzeu memorial înființat în casa în care a locuit scriitorul Alexandru Vlahuță (1858-1919). Locuința a fost construită din lemn în anul 1885, în apropiere de Mănăstirea Agapia (județul Neamț). Mitropolia Moldovei și Sucevei a efectuat lucrări de consolidare și restaurare a casei în care a locuit scriitorul. În anul 1963, în această casă a fost organizată o expoziție memorială care cuprinde mobilier original și obiecte personale ale familiei Vlahuță, precum și fotografii, scrisori și cărți care relevă aspecte semnificative din viața și creația cunoscutului scriitor.  În prezent, în pridvorul casei sunt organizate cenacluri literare.
594, Agapia 617010, Romania
ATRACȚII ÎN JUDEȚ Cele mai căutate locații
5.0 1 recenzie
Mănăstirea Agapia este aşezată pe valea pârâului Agapia şi este străjuită din toate părţile de munţi înalţi şi păduri seculare, iar în partea de jos, de livezi şi grădiniţe cu flori, ce împodobesc casele şi curţile călugăriţelor, constituind un peisaj pitoresc. Frumoasa mănăstire este împodobită spre nemurire de sfinţii pictaţi de Nicolae Grigorescu între anii 1858 – 1861.  Această mănăstire din Neamț este singura așezare monahală din țară care poartă numele de „dragoste creștină" - grecescul „agapis". Se spune că mănăstirea și-a preluat numele de la Sihastrul Agapie care, conform tradiției, ar fi ridicat în secolul al XIV-lea, în această zonă retrasă a Neamțului, o bisericuță din lemn. Numele acestui călugăr a fost preluat apoi și de munții care înconjoară mănăstirea, dar și de pârâu și de așezarea din vale. COLECȚIA MĂNĂSTIREASCĂ DE LA AGAPIA In anul 1927, s-a infiintat in cadrul Manastirii Agapia cel dintai muzeu manastiresc care cuprinde nu numai obiecte de cult si arta religioasa, ci si obiecte de arta laica: tesaturi, cusaturi, sculpturi in lemn, podoabe si alte obiecte de arta provenite din diferite zone ale tarii. Expozitia muzeului de la Manastirea Agapia s-a amenajat in 4 sali spatioase si 2 sali de trecere iar exponatele au fost selectate si potrivite pe tematica colectiei. Veti gasi aici lucrarile originale ale celebrului pictor Nicolae Grigorescu. Foto via https://viziteaza-romania.com/
DN15F, Agapia 617010, Romania
ATRACȚII ÎN JUDEȚ Cele mai căutate locații
5.0 2 recenzii
Situată din punct de vedere jurisdicţional-administrativ în cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei-Arhiepiscopia Iaşilor şi din punct de vedere geografic în judeţul Neamţ, Mănăstirea Varatic constituie una dintre cele mai cunoscute şi vizitate monumente ale acestui judeţ şi totodată cea mai mare aşezare monahală feminină din ţara noastră. Aceasta a fost fondată de maica Olimpiada în anul 1785.  Amplasată într-un cadru natural deosebit, la o altitudine ce nu depăşeşte 460m, într-o mică depresiune flancată la miazănoapte de dealul Filiorul, la apus de înalta culme Dealul Mare, iar la miazănoapte de scunde coline, Varaticul se bucură de o climă blândă de-a lungul întregului an, fapt care a împrimat probabil şi denumirea locului. Peisajul specific zonei submontane - cu pajişti întinse şi păduri dese de brad este îmbogăţit de modestele case mănăstireşti, risipite de-a lungul unor înguste sau mai generoase poteci şi învăluite de flori şi livezi roditoare, în mijlocul cărora se înalţă zveltă silueta bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, secondată bisericuţe „Sf.Ioan Botezătorul” şi „Schimbarea la Faţă”. Toate aceste elemente concură la farmecul blajin al acestei aşezări monahale, veritabil sat mănăstiresc, care este „pe de-o parte o prelungire a satului românesc, o punte de legătură între lumea de dincolo de hotarele acestei aşezări şi aceea care a acceptat voturile monahale, iar pe de alta, o deschidere spre lume, spre viaţă, spre semeni.” Vatră monahală, relativ nouă, datând de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Varaticul continuă firul monastic a două aşezări mănăstireşti mai vechi - Boiştea şi Topoliţa. Dacă mănăstirea Boiştea, apare menţionată întâia oară într-o „carte” a domnitorului Ştefan al II-lea, datată 6 iunie 1446, în schimb mănăstirea Topoliţa ia naştere prin fenomenul „roirii monahale”, constând în strămutarea monahiilor de la Boiştea, pe la jumătatea secolului al XVI-lea.
Văratec 617013, Romania