Dealul Cozla
ATRACȚII ÎN ORAȘ
Despre
Situat în partea de nord a orașului Piatra-Neamț, Dealul Cozla este o prelungire a Munților Stânișoarei, făcând parte din ultima treaptă a Carpaților. Cozla atinge înălțimea de 657 de metri în punctul numit ”Trei Coline” și 670 de metri la ”Trei Căldări”. Zona de la poalele Muntelui Cozla este considerată a fi vatra ”Târgului Pietrei” de altădată, aici fiind secole întregi cea mai mare densitate a populatiei, fapt ce a făcut ca însuși Ștefan cel Mare să aleagă locul pentru ridicarea Curții Domnești de la Piatra Neamț.
Pe Cozla s-a aflat așezarea cucuteniană situată la cea mai mare altitudine cunoscută pentru acest tip de locuire din toată zona Moldovei. La sfârșitul secolului al XIX-lea pe acest munte au fost descoperite ape minerale care au reprezentat, pentru scurt timp însă, o importantă atracție. Tot aici s-au făcut descoperiri paleontologice în premieră în România. Astăzi muntele este cunoscut mai ales pentru traseele de drumeție și pentru infrastructura turistică: telegondolă, telescaun, pârtie de schi.
MAREA ÎMPĂDURIRE A DEALULUI COZLA
Cozla a fost împădurită la începutul secolului XX, la câţiva ani după un dezastru natural care a marcat istoria acestui munte, dar şi a oraşului.
Pe Cozla s-a aflat așezarea cucuteniană situată la cea mai mare altitudine cunoscută pentru acest tip de locuire din toată zona Moldovei. La sfârșitul secolului al XIX-lea pe acest munte au fost descoperite ape minerale care au reprezentat, pentru scurt timp însă, o importantă atracție. Tot aici s-au făcut descoperiri paleontologice în premieră în România. Astăzi muntele este cunoscut mai ales pentru traseele de drumeție și pentru infrastructura turistică: telegondolă, telescaun, pârtie de schi.
MAREA ÎMPĂDURIRE A DEALULUI COZLA
Cozla a fost împădurită la începutul secolului XX, la câţiva ani după un dezastru natural care a marcat istoria acestui munte, dar şi a oraşului.
„În noaptea de 30-31 mai 1897, în urma unor ploi mari, care au ţinut toată luna aceea, muntele a început să se surpe chiar din vârf, alunecând încet devale, acoperind sub el toate locuinţele oamenilor, cari, înspăimântaţi, au fugit scăpând doar cu viaţa acoperind în acelaşi timp şi cea mai mare parte din locul viran al primăriei, până aproape de stradă. Când a doua zi dimineaţă am văzut acest dezastru, un spectacol jalnic ni s-a înfăţişat ochilor: muntele surpat forma uriaşe crăpături, răpi şi prăpăstii adânci şi o enormă masă de pământ, amestecat cu stânci şi arbori desrădăcinaţi” povesteşte Dimitrie Hogea, fost primar al oraşului ( 1914-1918) în lucrarea ”Din trecutul oraşului Piatra-Neamţ”
În anul 1901, când ajunge primar Nicu Albu, acesta decide împădurirea muntelui si construcția unui parc pentru ca astfel să stăvilească furia apelor. Timp de 3 ani sute de oameni au lucrat pentru împădurirea muntelui, cu brazi și pini aduși de la Sinaia, de la Serele Regale. Efortul a fost considerabil atât pentru plantările propriu-zise, cât și pentru îngrijirea puieților, căci în perioadele de secetă localnicii duceau apă cu găleata pe munte pentru a-i uda. S-a construit apoi parcul cu zone de promenadă, cu pavilion și cazinoul bufet, inaugurarea oficială făcându-se cu mare fast pe 15 august 1904. Atunci Nicu Albu face memorabila afirmaţie ”A fost greu, dar am învins natura”. Construcțiile de lemn se aflau pe locul unde acum este restaurantul ”Colibele Haiducilor”, primele arzând în întregime la două decenii de la inaugurare.
IZVOARELE TĂMĂDUITOARE DE PE COZLA
În anul 1882, pe Cozla au fost descoperite izvoare de ape minerale cloruro-sodice şi sulfuroase, studiate la vremea respectivă de Petru Poni şi recomandate în tratarea afecţiunilor digestive şi circulatorii.
Descoperirea inițială a fost făcută întâmplător. Aflat în vizită la un pacient din mahalaua Bordeie, doctorul Ștefan Predescu primește pentru degustare apă dintr-un bazin natural format în apropiere de casa gazdei. Doctorul își dă seama că pe munte se formase un depozit mineral salin și începe să cerceteze zona pentru a găsi un izvor. Sunt descoperite astfel 5 izvoare. Se constituie o comisie pentru studierea proprietăților curative ale apelor, după care este solicitat ajutorul savantului Petru Poni. Rezultatele studiilor privind eficacitatea curativă a apelor fiind pozitive, crește interesul pentru exploatarea lor.
Datorită acestora, în 1889 orașul este recunoscut ca stațiune balneară. Apele minerale de pe Cozla au fost apreciate şi cu ocazia expoziţiei universale de la Paris, din anul 1900, când s-a obţinut o medalie de bronz. Deşi aceste ape au atras la Piatra Neamţ mii de turişti, în timp, exploatarea neraţională și alunecările de teren au dus la colmatarea lor.
REZERVAȚIA PALEONTOLIGICĂ COZLA
Pe Cozla și Pietricica au fost descoperiți primii pești fosili oligoceni din România în anii 1883-1885. Astfel studiul peștilor fosili de pe Cozla începe aproape concomitent cu cercetări similare din Vestul Europei.
În Piatra-Neamt și împrejurimi au fost identificate 4 zone fosilifere: Cernegura, Pietricica, Cozla și Agârcia, din acest motiv zona fiind numită ”Acvariul de Piatra”. Pe Cozla, în stratele de rocă alcătuite din conglomerate de marne și gresii, s-au descoperit depozite fosilifere de pești, cu specii variate.
Prezența acestora se datorează existenței aici în urmă cu 35 de milioane de ani a mării Paratethys, în care trăiau pești și scoici caracteristice zonelor subtropicale. Fosilele descoperite pot fi văzute la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț, care deține în continuare cea mai valoroasă colecție de pești oligoceni din țară și una din cele mai bogate din Europa.
Datorită bogăției depozitelor oligocene, Muntii Cozla, Pietricica și Cernegura au fost declarați în 1971 rezervații paleontologice. Interesul cercetătorilor pentru studiul zonelor fosilifere din Piatra-Neamț este în continuare crescut, inclusiv străinii implicându-se în campanii de cercetare în regiune.
CĂLDĂRILE URIAȘILOR, UNICE ÎN CARPAȚII ORIENTALI
Un alt element de unicitate de pe Muntele Cozla este constituit de rezervația geologică aflată în punctul cu înălțimea maximă (aproximativ 670 de metri) numită ”Trei Căldări”, sau ”Căldările uriașilor”. Acestea sunt marmite eoliene, niște excavații cu dimensiuni de câteva zeci de centimetri (aproximativ 60 de cm ) create de acțiunea îndelungată a vântului, în condițiile unui climat aspru și rece.
ATRACȚII TURISTICE
- Parcuri și atracții naturale