Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț

Piața Centrală din Piatra-Neamț a fost complet refăcută, după ce un incediu a afectat-o puternic în anul 2014. Aceasta este modernă, spațioasă și oferă vizitatorilor o mulțime de produse proaspete venite de la producătorii nemțeni (și nu doar).

Mănăstirea Pietricica poartă hramul „Schimbarea la Faţă a Domnului” și este o mănăstire de călugări înfiinţată în anul 1994. Obștea este formată din 6 credincioși, stareţul fiind Protos.Neofit Amariei.

Releul de radio-televiziune de pe vârful Muntelui Pietricica a fost construit în anii 50 și deservește ca semnal partea de est a județului Neamț.  Acesta nu poate fi vizitat, dar merită să ajungeți până aici mai ales datorită priveliștii. 

Muntele Pietricica, înălţime solitară care particularizează întreaga zonă a oraşului, este o imensă relicvă geologică, un rest dintr-o cută sariată şi răsturnată ce datează din paleogenul flişului, cumulează toate formaţiunile specifice acestei regiuni, inclusiv straturi oligocene cu bogate depozite fosiliere. Altitudinea maximă a acestuia este de 590m. „... vârful Pietricica, acest impunător masiv de stâncă ce a dat, după unii, numele așezării în care ne aflăm. Pietricica nu-i prea îmbie pe pietreni, nici pe străinii de această așezare, s-o viziteze, din pricina asprimei pantelor, a goliciunii stâncilor și a lipsei de verdeață - cum se înfățișează acelora care o privesc din oraș.” descria scriitorul Victor Nămolaru în cartea „Mic îndreptar turistic la Piatra-Neamț”, publicată în anul 1969, într-o perioadă când vegetația era destul de absentă. Lucrurile s-au schimbat însă între timp! Același autor continua: „Turiștii care doresc totuși să o cunoască mai îndeaproape și s-o viziteze, nu au ce regreta. Panorama ce se deschide înaintea ochilor cuprinde, din vârf, impunătoarea creație a naturii - muntele Ceahlău, valea Bistriței, dealurile din jur, până departe, spre câmpie. Vizitatorilor le semnalăm, pe partea dinspre Bistrița a dealului, existența unei mici peșteri - Chilia Călugărului, ca și a Gropii lui Ștefan cel Mare, de unde plăieșii marelui voievod vesteau, prin focuri aprinse, apropierea primejdiei.” Într-adevăr, și vârful și platoul muntelui Pietricica, un simbol al orașului, sunt de neratat. Accesul este facil, cu mașina, iar priveliștea e cu adevărat impresionantă, cu atât mai mult la apus. O mai spunem încă o dată cu majuscule: E DE NERATAT! 

Parcul Central din Piatra-Neamț mai este cunoscut sub denumirea „Parcul Tineretului” și asta datorită Teatrului aflat aici, una dintre clădirile monumentale din oraș. De asemenea, i se mai spune și „Parcul Stefan cel Mare” grație statuii amplasate în inima parcului, dar și a Curții Domnești ridicată în apropiere în perioada domniei celebrului conducător medieval. Parcul e locul unde se desfășoara Târgul de Crăciun, dar și alte evenimente, inclusiv petrecerea de Anul Nou organizată pentru publicul larg. În anumite weekenduri, strada ce face legătura dintre Teatru și Hotel Ceahlău se închide, întreaga zonă devenind pietonală.

Schitul Sf.Paisie, cunoscut și ca Schitul Bahrin, este află în inima munților din Neamț, într-un cadru natural sublim. Acest micuț lăcaș de cult a fost construit după 1990 de Comunitatea Ruşilor-Lipoveni din Piatra-Neamţ, cândva foarte numeroasă. Schitul e de rit ortodox pe vechi. Iar dacă ajungeți aici, mare atenție la vestimentație căci călugării sunt exigenți la acest capitol. Bărbații ar trebui să fie îmbrăcați cu o pereche de pantaloni lungi şi o cămaşă cu mânecă lungă, iar pentru femei baticul e un accesoriu obligatoriu. Pentru a ajunge la Schitul Bahrin, accesul se face din DN15 prin Piatra Neamţ – Pod Căprioara - Sat Bâtca Doamnei – Drum forestier (DF) axial Pârâul Doamnei - DF Bahrin - DF Schit Bahrin. Se poate sui cu o maşină cu garda la sol ceva mai mare chiar pînă la poartă, sau, se lasă aproximativ 1 km mai jos la bariera care limitează accesul spre continuarea DF Bahrin. Schitul Bahrin chiar e un loc special. Energia acestuia este aparte, iar harul părintelui e cu siguranță divin.

Lacul Bâtca Doamnei din Piatra-Neamț, la care se adaugă și cele de la Pângărați și Vaduri (spre Bicaz), au devenit de-a lungul timpului atracții principale de weekend atât pentru turiștii care vizitează zona, cât și pentru localnici deopotrivă, datorită frumuseții speciilor de păsări pe care le pot întâlni aici: lebăda mută sau lebăda cu ciocul roșu, la care se adaugă și rața mare, corcodelul și alte păsări migratoare. Lacurile menționate sunt situate pe cursul mijlociu al râului Bistrița și oferă, alături de clima propice și resursele trofice bogate, condiții prielnice de iernat pentru aceste specii de păsări migratoare de apă ale culoarului est-carpatic. Migrația lebedelor pe lacurile din zonă începe în luna octombrie și se termină cel târziu în luna martie, însă unele exemplare aleg să nu plece, putând fi admirate în tot cursul anului. 

“LA CAIACE” este fără doar și poate o activitate turistică de neratat! Deschis pe malul lacului Bâtca Doamnei, La Caiace este un concept relativ nou care a pus Piatra-Neamț pe lista oraşelor care au spaţii neconvenţionale destinate relaxării şi regăsirii de sine. La Caiace este un spaţiu în aer liber, amenajat în stilul spaţiilor „nature friendly”. E acel loc unde pietrenii, turiştii, artiştii, sportivii, fotografii se adună în zilele frumoase ca să îşi petreacă un timp preţios departe de oraş. Conceptul în sine propune programe de sport și evenimente inedite, gândite ca o alternativă de petrecere a timpului liber, activități educative, culturale, sportive și de relaxare. Odată ce căldura se instalează pe deplin, iar soarele începe să se arate, în toată splendoarea sa, cuvântul de ordine devine outdoor. Proiectul „La Caiace” este inițiat de Maia Outdoor și Asociația FII ACTIV, susținători ai programelor de distracţie pentru copii şi părinţi, pentru cei ce vor să cucerească parcul din faţa blocului, dar şi pe cei ce ţintesc către vârfurile cele mai înalte.

Lacurile de pe raza municipiului Piatra-Neamţ sunt acumularea Bâtca Doamnei (cu o suprafață de 255 ha şi un volum de circa 10 milioane mc, format de barajul cu acelaşi nume) şi lacul Reconstrucţia (10 ha și 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriţei), ambele fiind lacuri de acumulare pe râul Bistriţa. Format în anul 1962 prin bararea Bistriţei şi îndiguirea pe partea stângă a unui perimetru din albia majoră a acestui râu, Lacul Bâtca Doamnei a devenit în scurt timp un refugiu pentru locuitorii oraşului. Acesta este alimentat, în principal, cu apă din lacul Izvoru Muntelui (Bicaz), prin intermediul canalului de aducţiune al Hidrocentralei de la Stejaru, la care se adăugă vechiul curs al răului Bistriţa, cu un debit foarte redus, precum şi pârâul Doamnă, afluent de dreapta al lacului. Lacul are o suprafaţă de 240 hectare, o lăţime maximă de 1050 metri, o lungime de 3200 metri şi o adâncime maximă de 15 metri. E bine de știut că apa potabilă pe care o consumă pietrenii este furnizată într-o mare măsură de apa Lacului Bâtca Doamnei.