Săvinești
Săvinești

Săvinești

ATRACȚII ÎN JUDEȚ

Săvinești 617410, Romania

Despre

SCURT ISTORIC AL LOCALITĂȚII

Se pare ca denumirea localitatii provine de la un anume Savin si de la urmasii acestuia, fapt care insa nu este recunoscut documentar.

Prima atestare documentara a localitatii este cea de la 6 ianuarie 1411 in care satul apare cu denumirea de Sobolesti si apoi cea din 11 iulie 1428 in care este denumit Sobolea si care apartinea de Manastirea Bistrita.

Prima mentionare a actualei denumiri este de la 4 martie 1797, cand domnitorul Alexandru Calimachi porunceste ispravnicilor de Neamt sa cerceteze plangerea egumenului de la Manastirea Bistrita impotriva locuitorilor satului Savinesti.

Satele care intra in componenta comunei sunt Savinesti, Dumbrava Vale si Dumbrava Deal. La acestea se poate adauga si Colonia Savinesti, o mica comunitate (actualmente cartier) ce a luat fiinta odata cu venirea in localitate a muncitorilor si specialistilor ce au contribuit la ridicarea in anii '60 a platformei chimice.

Satul Dumbrava Deal (ce a luat fiinta dupa 1907 din locuitorii fugiti de pe mosiile boieresti din satele Cracauani, Bargauani si Rediu) era numit Dumbrava Rosie din deal si s-a constituit pe locul unei dumbrave de stejari ce a fost defrisata dandu-se loturi de improprietarire locuitorilor. Locuitorilor acestui sat li se spuneau "cei din deal" si de aici si denumirea satului Deleni.

COMBINATUL SĂVINEȘTI

De Savinesti se leaga numele combinatului de fire si fibre sintetice, candva mandria industriei chimice romanesti. Conform datelor de pe Wikipedia, platforma industriala Savinesti a fost ridicata in anul 1957. Si s-a inceput cu o unitate de productie de fibre sintetice. 

In anul 1958 a fost pus in functiune Combinatul de Ingrasaminte Azochim, actualmente SC Ga-Pro-Co Chemicals Savinesti. La Azochim lucrau pe atunci aproape 3000 de nemteni. Din platforma industriala mai faceau parte Fibrex, Rifil, Melana si Institutul de Cercetari pentru Fire si Fibre Sintetice (ICEFS) Savinesti (infiintat in 1991).

Pe platforma chimica Savinesti, lucrau la un moment dat aproximativ 18.000 de oameni, cu tot cu cei de pe santiere, marea majoritate navetisti din Piatra-Neamt.

Alte sugestii

ATRACȚII ÎN JUDEȚ
Deschis
Casa „Alexandru Vlahuță” de la Agapia este un mic muzeu memorial înființat în casa în care a locuit scriitorul Alexandru Vlahuță (1858-1919). Locuința a fost construită din lemn în anul 1885, în apropiere de Mănăstirea Agapia (județul Neamț). Mitropolia Moldovei și Sucevei a efectuat lucrări de consolidare și restaurare a casei în care a locuit scriitorul. În anul 1963, în această casă a fost organizată o expoziție memorială care cuprinde mobilier original și obiecte personale ale familiei Vlahuță, precum și fotografii, scrisori și cărți care relevă aspecte semnificative din viața și creația cunoscutului scriitor.  În prezent, în pridvorul casei sunt organizate cenacluri literare.
594, Agapia 617010, Romania
ATRACȚII ÎN JUDEȚ Cele mai căutate locații
5.0 1 recenzie
Mănăstirea Agapia este aşezată pe valea pârâului Agapia şi este străjuită din toate părţile de munţi înalţi şi păduri seculare, iar în partea de jos, de livezi şi grădiniţe cu flori, ce împodobesc casele şi curţile călugăriţelor, constituind un peisaj pitoresc. Frumoasa mănăstire este împodobită spre nemurire de sfinţii pictaţi de Nicolae Grigorescu între anii 1858 – 1861.  Această mănăstire din Neamț este singura așezare monahală din țară care poartă numele de „dragoste creștină" - grecescul „agapis". Se spune că mănăstirea și-a preluat numele de la Sihastrul Agapie care, conform tradiției, ar fi ridicat în secolul al XIV-lea, în această zonă retrasă a Neamțului, o bisericuță din lemn. Numele acestui călugăr a fost preluat apoi și de munții care înconjoară mănăstirea, dar și de pârâu și de așezarea din vale. COLECȚIA MĂNĂSTIREASCĂ DE LA AGAPIA In anul 1927, s-a infiintat in cadrul Manastirii Agapia cel dintai muzeu manastiresc care cuprinde nu numai obiecte de cult si arta religioasa, ci si obiecte de arta laica: tesaturi, cusaturi, sculpturi in lemn, podoabe si alte obiecte de arta provenite din diferite zone ale tarii. Expozitia muzeului de la Manastirea Agapia s-a amenajat in 4 sali spatioase si 2 sali de trecere iar exponatele au fost selectate si potrivite pe tematica colectiei. Veti gasi aici lucrarile originale ale celebrului pictor Nicolae Grigorescu. Foto via https://viziteaza-romania.com/
DN15F, Agapia 617010, Romania
ATRACȚII ÎN JUDEȚ Cele mai căutate locații
5.0 2 recenzii
Situată din punct de vedere jurisdicţional-administrativ în cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei-Arhiepiscopia Iaşilor şi din punct de vedere geografic în judeţul Neamţ, Mănăstirea Varatic constituie una dintre cele mai cunoscute şi vizitate monumente ale acestui judeţ şi totodată cea mai mare aşezare monahală feminină din ţara noastră. Aceasta a fost fondată de maica Olimpiada în anul 1785.  Amplasată într-un cadru natural deosebit, la o altitudine ce nu depăşeşte 460m, într-o mică depresiune flancată la miazănoapte de dealul Filiorul, la apus de înalta culme Dealul Mare, iar la miazănoapte de scunde coline, Varaticul se bucură de o climă blândă de-a lungul întregului an, fapt care a împrimat probabil şi denumirea locului. Peisajul specific zonei submontane - cu pajişti întinse şi păduri dese de brad este îmbogăţit de modestele case mănăstireşti, risipite de-a lungul unor înguste sau mai generoase poteci şi învăluite de flori şi livezi roditoare, în mijlocul cărora se înalţă zveltă silueta bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, secondată bisericuţe „Sf.Ioan Botezătorul” şi „Schimbarea la Faţă”. Toate aceste elemente concură la farmecul blajin al acestei aşezări monahale, veritabil sat mănăstiresc, care este „pe de-o parte o prelungire a satului românesc, o punte de legătură între lumea de dincolo de hotarele acestei aşezări şi aceea care a acceptat voturile monahale, iar pe de alta, o deschidere spre lume, spre viaţă, spre semeni.” Vatră monahală, relativ nouă, datând de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Varaticul continuă firul monastic a două aşezări mănăstireşti mai vechi - Boiştea şi Topoliţa. Dacă mănăstirea Boiştea, apare menţionată întâia oară într-o „carte” a domnitorului Ştefan al II-lea, datată 6 iunie 1446, în schimb mănăstirea Topoliţa ia naştere prin fenomenul „roirii monahale”, constând în strămutarea monahiilor de la Boiştea, pe la jumătatea secolului al XVI-lea.
Văratec 617013, Romania