Stânca Șerbești
ATRACȚII ÎN JUDEȚ
Despre
Stânca Șerbești se află la 17 km de Piatra-Neamț, în comuna Ștefan cel Mare, pe dealul Măgura Șerbești (512 m). Accesul se face rutier, prin DN15D Piatra Neamț - Roman. Spre sfârșitul satului Girov, se face stânga pe DJ208G spre Hanul Ancuței până în satul Ștefan cel Mare, unde există un indicator către rezervație.
DETALIILE ATRACȚIEI
Stânca Șerbești, cunoscută de localnici ca ”Dealul cu chip de om” sau ”Dealul Mortului”, este un monument al naturii cu statut de rezervație naturală geologică și peisagistică de categorie III IUCN.
Elementul de unicitate al acestei stranii formațiuni este dat de gresiile dure, care s-au ridicat în mod neobișnuit, în urma mișcărilor tectonice, marne și conglomerate de varstă sarmațiană formate în urmă cu aproximativ 10 milioane de ani. La o privire mai atentă, înclinarea mare a acestor formațiuni seamănă cu un profil de om care privește spre cer.
În anul 1972, Stânca Șerbești a fost declarată arie protejată pe o suprafață de 5 hectare în urma importantelor descoperiri geologice şi paleontologice făcute în zonă: scoici fosile, melci marini fosili, dar și două specii de stejar.
MITURI ȘI LEGENDE
Localnicii din aceste locuri vorbesc despre un mit al unei încăierări între ”urieșii” care trăiau în urmă cu milioane de ani pe muntele Ceahlău. Unul dintre uriași și-a ales locul de veci în această zonă, unde s-a ascuns sub o bucată de deal. Odată cu trecerea vremii, chipul lui a ieșit la suprafață și îl putem vedea cum se odihnește în deplină tihnă, privind spre cer.
Legenda din vremea lui Ștefan cel Mare spune că Stânca de la Șerbești era un loc unde Marele Voievod atârna capetele prizonierilor din luptele cu turcii. Localnicii numesc și astăzi locul ”Măgura cu țeste”. Conform acestui mit, capetele războinicilor căzuți reprezenta un semn pentru toți cei care circulau în acele vremuri în zona Moldovei.
DETALIILE ATRACȚIEI
Stânca Șerbești, cunoscută de localnici ca ”Dealul cu chip de om” sau ”Dealul Mortului”, este un monument al naturii cu statut de rezervație naturală geologică și peisagistică de categorie III IUCN.
Elementul de unicitate al acestei stranii formațiuni este dat de gresiile dure, care s-au ridicat în mod neobișnuit, în urma mișcărilor tectonice, marne și conglomerate de varstă sarmațiană formate în urmă cu aproximativ 10 milioane de ani. La o privire mai atentă, înclinarea mare a acestor formațiuni seamănă cu un profil de om care privește spre cer.
În anul 1972, Stânca Șerbești a fost declarată arie protejată pe o suprafață de 5 hectare în urma importantelor descoperiri geologice şi paleontologice făcute în zonă: scoici fosile, melci marini fosili, dar și două specii de stejar.
MITURI ȘI LEGENDE
Localnicii din aceste locuri vorbesc despre un mit al unei încăierări între ”urieșii” care trăiau în urmă cu milioane de ani pe muntele Ceahlău. Unul dintre uriași și-a ales locul de veci în această zonă, unde s-a ascuns sub o bucată de deal. Odată cu trecerea vremii, chipul lui a ieșit la suprafață și îl putem vedea cum se odihnește în deplină tihnă, privind spre cer.
Legenda din vremea lui Ștefan cel Mare spune că Stânca de la Șerbești era un loc unde Marele Voievod atârna capetele prizonierilor din luptele cu turcii. Localnicii numesc și astăzi locul ”Măgura cu țeste”. Conform acestui mit, capetele războinicilor căzuți reprezenta un semn pentru toți cei care circulau în acele vremuri în zona Moldovei.
