Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” (Schitul Doamna)
Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” (Schitul Doamna)

Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” (Schitul Doamna)

Strada Nucului, Piatra Neamț, Romania

Despre

În cuprinsul parohiei se află şi fostul schit ,,Sf. Apostoli Petru şi Pavel’’, care a aparţinut de Mănăstirea Bistriţa, dar care până în anul 1989 a fost biserică de mir.

Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (Schitul Doamna), i se mai spune şi „schitul de peste vale”. Printre vechile biserici care împodobesc astăzi municipiul Piatra-Neamţ se numără fără îndoială, şi Biserica Doamna, ale cărui ziduri imaculate străjuiesc un mic platou din dreapta Bistriţei, sub poalele împădurite ale Cernegurei. Edificiul impresionează de la prima vedere prin dimensiunile sale reduse şi prin simplitatea sa, semn că a fost ridicat pentru a servi nevoilor de credinţă şi evlavie ale unei obşti monahale cu un număr restrâns de vieţuitori.

Zidurile puternice, care depăşesc uneori grosimea de 1,5 m, se înalţă după obişnuitul plan treflat, cu absidele bine conturate şi care prezintă la exterior câte trei faţete plane îmbinate în unghi. Acoperişul în două ape, uşor evazat deasupra absidei altarului, se desfăşoară unitar până la clopotniţa scundă ce se înalţă la extremitatea vestică, deasupra intrării originare” (M. Dragotescu – 2003). În momentul primei sfinţiri biserica a avut o singură încăpere, şi mult mai târziu s-au adăugat pridvorul de pe axul longitudinal al navei şi veşmântăria de pe latura sudică, în dreptul absidei altarului.

Pridvorul îngust este acoperit cu o boltă stelară susţinută de patru perechi de nervuri, ce contrastează cu puritatea stilistică a bolţii semi-cilindrice a naosului, care se întinde inclusive deasupra altarului. Absidele laterale sunt scobite în grosimea zidurilor, iar deasupra ieşirii din naos se află un mic cafas ce asigură accesul în clopotniţă, Restaurată în anii 1991-1993, i se mai adaugă un pridvor pe latura sudică.

Biserica Doamna nu a avut pictură nici în interior nici în exterior. Cea interioară a fost realizată între anii 1995-1998. Deasupra intrării în pridvor s-au executat recent două medalioane în mozaic cu portretele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

În schimb, catapeteasma executată din trei dulapi de proporţii impresionante, etalează întreaga gamă de motive sculptural caracteristice unui stil neobizantin oarecum autohtonizat prin prezenţa masivă a elementelor decorative preluate din arta populară a Văii Bistriţei.

Registrele superioare cuprind icoane zugrăvite direct pe scânduri iar cele de la bază icoane detaşabile, separate prin colonete miniaturale, artistic sculptate. Motivele vegetale stilizate domină cu autoritatea câmpurilor dintre icoane şi o mare parte din suprafaţa uşilor împărăteşti, iar chipurile sfinţilor, pictate de Mihai Zugravul, se impugn prin expresivitate şi printr-o fericită îmbinare a culorilor.

Următoarea inscripţie aflată chiar pe iconostas oferă şi precizia cronologică necesară datării acestei creaţii cu incontestabile calităţi artistice: „Această sfântă catapeteasmă s-a făcut prin sârguinţa Cuvioşiei Sale Kir Kalestru ieromonah şi duhovnic al acestui schit, la leat 1802”.

În legătură cu datarea monumentului, este greu de precizat anul zidirii, dată fiind lipsa oricărei menţiuni epigrafice sau documentare care să-l amintească. De un mare ajutor în datarea aproximativă a Schitului Doamna ne este inscripţia de pe crucea de piatră care s-a păstrat ca document de patrimoniu în dotarea bisericii: „Aici odihneşte robul lui Dumnezeu ieromonah Mitrofan, de care este făcută Sfânta biserica aceasta” fapt ce indică data morţii ctitorului la 6 decembrie 1790. Rezultă deci că biserica s-a zidit anterior acestui an, probabil 1789 (?), catapeteasma fiind montată ulterior de ieromonahul Kalistru, succesorul ctitorului Mitrofan.

Istoricul Marcel Dragotescu (2003), arată că „ţinând seama de specificul vieţiii sihaste româneşti şi de evoluţia altor lăcaşuri monahale din Moldova şi din zonă, considerăm că Schitul Doamna s-a construit încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea pe această vatră, folosind o mică bisericuţă de lemn, pentru ca apoi, între anii 1788-1790, să se ridice actual biserică de zid”. În favoarea acestui punct de vedere pledează şi cărţile liturgice care s-au mai păstrat, cele mai vechi datând din perioada 1760-1785: o Evanghelie tipărită în perioada 1762, cu o însemnare scrisă cu litere chirilice pe mai multe pagini, un Octoih editat la Bucureşti în 1774 şi un Triod apărut la Râmnic în 1784.

Credit foto & text: www.monumenteneamt.ro

ATRACȚII TURISTICE

Biserici și mănăstiri Clădiri istorice

Alte sugestii

Lacul Porcului de pe dealul Cozla este de fapt o baltă micuță alimentată de ploi, unde se adapă animalele pădurii. Pe mal pot fi zărite adesea urme de cervide, însă cel mai probabil vin aici și mistreți. Cel mai probabil de la aceștia vine denumirea lacului. Acest lac e înconjurat de o superbă pădure de fag și se află pe traseul omologat „Trei Căldări” din Piatra-Neamț. Foto via www.bloguldecalatorii.ro
Lacul Porcului, Romania
5.0 1 recenzie
Ideea construirii Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” - Precista II sau Precista Nouă - din Piatra-Neamț a apărut încă din anul 1991, avându-se în vedere insuficienţa spaţiului liturgic de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Precista I sau Precista Veche), neîncăpătoare pentru mulţimea credincioşilor prezenţi în duminici și sărbători la slujbe.  În anul 1993 au început demersurile pentru obţinerea amplasamentului, în micul parc de la intersecţia străzilor Decebal cu Emil Costinescu. Sfinţirea locului s-a făcut de către părintele arhimandrit Ciprian Zaharia în data de 12 mai 1995, alături de un sobor de preoţi şi numeroşi enoriaşi.  Pe 9 iunie 2019, în Duminica a VII-a după Paști, locașul de cult a fost sfințit de trei ierarhi ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române: IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului și PS Părinte Calinic Botoșăneanul, pe atunci Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Cu acest prilej, părintele Dumitru Ailincăi, parohul comunității Precista II, a primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ca semn de gratitudine pentru întreaga activitate desfășurată în parohie, „Crucea Patriarhală” pentru clerici, cea mai mare distincție din cadrul Patriarhiei Române.  Capacitatea actuală a bisericii este de aproximativ 650 de persoane.
Bulevardul Decebal, Piatra Neamț, Romania
Sfințirea bisericii a avut loc pe 25 martie 1999, fiind făcută în prezența unui numeros sobor de preoți, condus de Protopopul Dumitru Ailincăi, alături de Ciprian Zaharia, starețul Mănăstirii Bistrița și exarh al lăcașurilor de cult din tot județul Neamț.  Pietrenii descriu acest loc drept „biserica de la gară”, fiindcă se află în apropierea Gării, dar și a punctului de plecare al telegondolei din Piatra-Neamț.
Piatra Neamț, Romania
Piața Centrală din Piatra-Neamț a fost complet refăcută, după ce un incediu a afectat-o puternic în anul 2014. Aceasta este modernă, spațioasă și oferă vizitatorilor o mulțime de produse proaspete venite de la producătorii nemțeni (și nu doar).
str Baltagului nr 8, Piatra Neamt, Romania, 65000
5.0 1 recenzie
Mănăstirea Pietricica poartă hramul „Schimbarea la Faţă a Domnului” și este o mănăstire de călugări înfiinţată în anul 1994. Obștea este formată din 6 credincioși, stareţul fiind Protos.Neofit Amariei.
Strada Schitului 17, Piatra Neamț, Romania
5.0 2 recenzii
Releul de radio-televiziune de pe vârful Muntelui Pietricica a fost construit în anii 50 și deservește ca semnal partea de est a județului Neamț.  Acesta nu poate fi vizitat, dar merită să ajungeți până aici mai ales datorită priveliștii. 
Releul TV, Strada Schitului, Piatra Neamț, Romania
Muntele Pietricica, înălţime solitară care particularizează întreaga zonă a oraşului, este o imensă relicvă geologică, un rest dintr-o cută sariată şi răsturnată ce datează din paleogenul flişului, cumulează toate formaţiunile specifice acestei regiuni, inclusiv straturi oligocene cu bogate depozite fosiliere. Altitudinea maximă a acestuia este de 590m. „... vârful Pietricica, acest impunător masiv de stâncă ce a dat, după unii, numele așezării în care ne aflăm. Pietricica nu-i prea îmbie pe pietreni, nici pe străinii de această așezare, s-o viziteze, din pricina asprimei pantelor, a goliciunii stâncilor și a lipsei de verdeață - cum se înfățișează acelora care o privesc din oraș.” descria scriitorul Victor Nămolaru în cartea „Mic îndreptar turistic la Piatra-Neamț”, publicată în anul 1969, într-o perioadă când vegetația era destul de absentă. Lucrurile s-au schimbat însă între timp! Același autor continua: „Turiștii care doresc totuși să o cunoască mai îndeaproape și s-o viziteze, nu au ce regreta. Panorama ce se deschide înaintea ochilor cuprinde, din vârf, impunătoarea creație a naturii - muntele Ceahlău, valea Bistriței, dealurile din jur, până departe, spre câmpie. Vizitatorilor le semnalăm, pe partea dinspre Bistrița a dealului, existența unei mici peșteri - Chilia Călugărului, ca și a Gropii lui Ștefan cel Mare, de unde plăieșii marelui voievod vesteau, prin focuri aprinse, apropierea primejdiei.” Într-adevăr, și vârful și platoul muntelui Pietricica, un simbol al orașului, sunt de neratat. Accesul este facil, cu mașina, iar priveliștea e cu adevărat impresionantă, cu atât mai mult la apus. O mai spunem încă o dată cu majuscule: E DE NERATAT! 
Strada Schitului, Piatra Neamț, Romania
5.0 1 recenzie
Parcul Central din Piatra-Neamț mai este cunoscut sub denumirea „Parcul Tineretului” și asta datorită Teatrului aflat aici, una dintre clădirile monumentale din oraș. De asemenea, i se mai spune și „Parcul Stefan cel Mare” grație statuii amplasate în inima parcului, dar și a Curții Domnești ridicată în apropiere în perioada domniei celebrului conducător medieval. Parcul e locul unde se desfășoara Târgul de Crăciun, dar și alte evenimente, inclusiv petrecerea de Anul Nou organizată pentru publicul larg. În anumite weekenduri, strada ce face legătura dintre Teatru și Hotel Ceahlău se închide, întreaga zonă devenind pietonală.
Piața Ștefan cel Mare, Piatra Neamț, Romania
Schitul Sf.Paisie, cunoscut și ca Schitul Bahrin, este află în inima munților din Neamț, într-un cadru natural sublim. Acest micuț lăcaș de cult a fost construit după 1990 de Comunitatea Ruşilor-Lipoveni din Piatra-Neamţ, cândva foarte numeroasă. Schitul e de rit ortodox pe vechi. Iar dacă ajungeți aici, mare atenție la vestimentație căci călugării sunt exigenți la acest capitol. Bărbații ar trebui să fie îmbrăcați cu o pereche de pantaloni lungi şi o cămaşă cu mânecă lungă, iar pentru femei baticul e un accesoriu obligatoriu. Pentru a ajunge la Schitul Bahrin, accesul se face din DN15 prin Piatra Neamţ – Pod Căprioara - Sat Bâtca Doamnei – Drum forestier (DF) axial Pârâul Doamnei - DF Bahrin - DF Schit Bahrin. Se poate sui cu o maşină cu garda la sol ceva mai mare chiar pînă la poartă, sau, se lasă aproximativ 1 km mai jos la bariera care limitează accesul spre continuarea DF Bahrin. Schitul Bahrin chiar e un loc special. Energia acestuia este aparte, iar harul părintelui e cu siguranță divin.
Schit Bahrin, Municipiul, Romania