Colibele Haiducilor

Munţii Stânişoarei constituie o unitate bine individualizată în cadrul municipiului Piatra-Neamţ, cuprinzând doar extremitatea lor sudică. Culmea principală are o orientare generală NV-SE, conformă cu structura geologică. Aici predomină marnele, şisturile argiloase şi disodilice, acoperite uneori de depozite loessoide. Aceeaşi structură geologică o întâlnim şi pe dealul Cârloman, prelungirea vestică a Cozlei. Altitudinea maximă ajunge la 806 m în Vârful Prihodişte.

Într-o stâncă izolată, din zona înaltă a dealului Cozla, se află săpate trei scobituri rotunde cu diametrul de circa 60 cm, a căror origine nu a întrunit consensul, considerându-se că ne aflăm fie în fața unui fenomen carstic, fie periglaciar, sau cu caracter de marmite eoliene formate prin acțiunea îndelungată a vânturilor. Alexandra, autoarea blogului blogdecalatorii.ro, descria astfel acest loc „... la Stânca 3 căldări am ajuns după 30 de minute de la intrarea în traseu. Mi s-a părut mult mai mare decât mă așteptam și foarte interesantă. Este un monolit de gresie în care s-au format în timp 3 marmite de eroziune, numite și căldările uriașilor.” Menționăm că stânca „Trei Căldări” este un monument al naturii, parte din rezervația geologică de marnite eoliene. Orice deteriorare intenționată a ei este pedepsită conform legii, zona fiind des frecventată de rangerii pietreni.

Lacul Porcului de pe dealul Cozla este de fapt o baltă micuță alimentată de ploi, unde se adapă animalele pădurii. Pe mal pot fi zărite adesea urme de cervide, însă cel mai probabil vin aici și mistreți. Cel mai probabil de la aceștia vine denumirea lacului. Acest lac e înconjurat de o superbă pădure de fag și se află pe traseul omologat „Trei Căldări” din Piatra-Neamț. Foto via www.bloguldecalatorii.ro

Ideea construirii Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” - Precista II sau Precista Nouă - din Piatra-Neamț a apărut încă din anul 1991, avându-se în vedere insuficienţa spaţiului liturgic de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Precista I sau Precista Veche), neîncăpătoare pentru mulţimea credincioşilor prezenţi în duminici și sărbători la slujbe.  În anul 1993 au început demersurile pentru obţinerea amplasamentului, în micul parc de la intersecţia străzilor Decebal cu Emil Costinescu. Sfinţirea locului s-a făcut de către părintele arhimandrit Ciprian Zaharia în data de 12 mai 1995, alături de un sobor de preoţi şi numeroşi enoriaşi.  Pe 9 iunie 2019, în Duminica a VII-a după Paști, locașul de cult a fost sfințit de trei ierarhi ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române: IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului și PS Părinte Calinic Botoșăneanul, pe atunci Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Cu acest prilej, părintele Dumitru Ailincăi, parohul comunității Precista II, a primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ca semn de gratitudine pentru întreaga activitate desfășurată în parohie, „Crucea Patriarhală” pentru clerici, cea mai mare distincție din cadrul Patriarhiei Române.  Capacitatea actuală a bisericii este de aproximativ 650 de persoane.

Sfințirea bisericii a avut loc pe 25 martie 1999, fiind făcută în prezența unui numeros sobor de preoți, condus de Protopopul Dumitru Ailincăi, alături de Ciprian Zaharia, starețul Mănăstirii Bistrița și exarh al lăcașurilor de cult din tot județul Neamț.  Pietrenii descriu acest loc drept „biserica de la gară”, fiindcă se află în apropierea Gării, dar și a punctului de plecare al telegondolei din Piatra-Neamț.

Piața Centrală din Piatra-Neamț a fost complet refăcută, după ce un incediu a afectat-o puternic în anul 2014. Aceasta este modernă, spațioasă și oferă vizitatorilor o mulțime de produse proaspete venite de la producătorii nemțeni (și nu doar).

Mănăstirea Pietricica poartă hramul „Schimbarea la Faţă a Domnului” și este o mănăstire de călugări înfiinţată în anul 1994. Obștea este formată din 6 credincioși, stareţul fiind Protos.Neofit Amariei.

Releul de radio-televiziune de pe vârful Muntelui Pietricica a fost construit în anii 50 și deservește ca semnal partea de est a județului Neamț.  Acesta nu poate fi vizitat, dar merită să ajungeți până aici mai ales datorită priveliștii. 

Muntele Pietricica, înălţime solitară care particularizează întreaga zonă a oraşului, este o imensă relicvă geologică, un rest dintr-o cută sariată şi răsturnată ce datează din paleogenul flişului, cumulează toate formaţiunile specifice acestei regiuni, inclusiv straturi oligocene cu bogate depozite fosiliere. Altitudinea maximă a acestuia este de 590m. „... vârful Pietricica, acest impunător masiv de stâncă ce a dat, după unii, numele așezării în care ne aflăm. Pietricica nu-i prea îmbie pe pietreni, nici pe străinii de această așezare, s-o viziteze, din pricina asprimei pantelor, a goliciunii stâncilor și a lipsei de verdeață - cum se înfățișează acelora care o privesc din oraș.” descria scriitorul Victor Nămolaru în cartea „Mic îndreptar turistic la Piatra-Neamț”, publicată în anul 1969, într-o perioadă când vegetația era destul de absentă. Lucrurile s-au schimbat însă între timp! Același autor continua: „Turiștii care doresc totuși să o cunoască mai îndeaproape și s-o viziteze, nu au ce regreta. Panorama ce se deschide înaintea ochilor cuprinde, din vârf, impunătoarea creație a naturii - muntele Ceahlău, valea Bistriței, dealurile din jur, până departe, spre câmpie. Vizitatorilor le semnalăm, pe partea dinspre Bistrița a dealului, existența unei mici peșteri - Chilia Călugărului, ca și a Gropii lui Ștefan cel Mare, de unde plăieșii marelui voievod vesteau, prin focuri aprinse, apropierea primejdiei.” Într-adevăr, și vârful și platoul muntelui Pietricica, un simbol al orașului, sunt de neratat. Accesul este facil, cu mașina, iar priveliștea e cu adevărat impresionantă, cu atât mai mult la apus. O mai spunem încă o dată cu majuscule: E DE NERATAT!